Viktor Orbán
Presa germană avertizează despre încă o extindere a controlului Ungariei și acuză partidul Fidesz de strategii de monopol. Acestea includ refuzul unor autorizații banale, impunerea taxelor speciale companiilor străine, intervenții prin decrete în structurile de proprietate și preluări, scrie SZ, unul dintre cele mai mari ziare germane. Orbán susține că este foarte preocupat de libertatea concurenței și de piața internă, însă face intimidări, apoi oferte de preluare la prețuri de dumping, potrivit presei germane.
După ce modificările fiscale și politicile de reglementare ale premierului naționalist Viktor Orbán au contribuit la creșterea proprietății maghiare în mai multe sectorare, mai multe întreprinderi germane se plâng că și libertatea lor este restricționată radical de guvernul ungar. În domeniul bancar Ungaria deja deține 60% din proprietăți, în cel energetic peste 50%, iar în telecomunicații a achiziționat Vodafone, arată o analiză Economedia din mai 2024.
Programul Ungariei pentru președinția sa de șase luni a Consiliului, care începe în această luni, conține multe fraze frumoase despre cum Budapesta dorește să promoveze cooperarea, piața internă a UE și competitivitatea celor 27 de state membre. Ce nu se găsește, în mod natural, în program este anunțul unei noi facțiuni de dreapta în Parlament, în care partidul de guvernământ ungar Fidesz, populiștii de dreapta austrieci și cehi se vor organiza și vor vâna forțele liberale și de stânga detestate – în cazul în care se vor găsi susținători din alte patru țări. La fel, nu se găsește în program nicio răspuns la plângerile companiilor străine care se confruntă cu obstacole în competiție în Ungaria, simțindu-se hărțuite de autorități, presate de ministere, amenințate de partenerii de afaceri ai guvernului Fidesz și, după propriile declarații, împinse cu forța în zona de pierderi economice, adaugă SZ.
În vizorul Fidesz sunt în prezent în special comerțul cu amănuntul, industria de transport și cea a materialelor de construcții; băncile și companiile de asigurări străine, media și companiile de telecomunicații au fost deja în mare parte cumpărate sau naționalizate. Ministrul ungar al construcțiilor și transporturilor, János Lázár, a declarat în mai multe conferințe de presă că este timpul să „trimitem acasă” firmele străine sau că ar fi mai bine pentru ele să își vândă filialele și să „părăsească” Ungaria. Nu întâmplător, investitorii internaționali au înțeles asta ca pe o amenințare.
Scopul este clar: preluarea întregilor ramuri de afaceri de către oligarhii din imperiul Orbán, spune un manager din Baden-Württemberg, care dorește să rămână anonim de teamă de represalii suplimentare împotriva companiei sale. Acest lucru afectează, de altfel, și companiile ungare care ajung în vizorul celor puternici; acestea primesc vizite de la bărbați cu mașini luxoase și o reputație dubioasă. Companiile vizate sunt în general firmele conduse de oponenți ai Fidesz, conform SZ.
Grupul Spar și operatorul german de aeroporturi AviAlliance, susținut de un grup canadian sunt cele mai recente exemple. Acum două săptămâni, statul maghiar a răscumpărat 80% din acțiunile Aeroportului Ferenc Liszt din Budapesta, care a fost privatizat în anii 2000. Tranzacția, descrisă de Budapesta ca fiind o „chestiune de suveranitate națională”, a costat trei miliarde de euro. Grupul de supermarketuri Spar, cu sediul în Austria a fost acuzat de defăimare după ce a devenit public în martie despre „politicilor protecționiste” ale Ungariei.
Industria materialelor de construcții și în special producătorii de ciment sunt de asemenea în vizorul guvernului. Ele sunt lovite de „instrumente coercitive” precum o așa-numită taxă pe minereuri (SMR) de 90%, care colectează profiturile peste un anumit nivel de producție, dar și obligativitatea achiziționării de certificate suplimentare de CO2. În același timp, firmele ungare sunt tratate foarte indulgent în ceea ce privește problemele de protecție a mediului.
Vicepreședintele Comitetului pentru Europa de Est al Economiei Germane, Philipp Haußmann, numește situația amenințătoare.
Ca urmare, există numeroase inițiative și intervenții la Bruxelles, printre care: o rezoluție a Parlamentului European în care Comisia este îndemnată să acționeze. O scrisoare a mai multor deputați în care se solicită oprirea „discriminării” concurenței în Ungaria arată că Budapesta subminează libertatea de stabilire, dreptul de proprietate, concurența loială și alte drepturi fundamentale ale pieței interne.
Comisia a promis că va analiza situația. Dar acest lucru poate dura. Europarlamentara Monika Hohlmeier, de exemplu, care de ani de zile aude plângeri despre abuzuri administrative și metode mafiote, vorbește despre o „oligarhizare în stil Putin”. Ea cere, în sfârșit, includerea punctului „dreptul pieței interne” în procedura privind statul de drept împotriva Ungariei.