Sursa foto: Inquam Photos / Simion Sebastian Tataru
În anul 2026, alegătorii de pe întreg continentul vor avea de luat decizii importante la urne. Euronews analizează principalele teste electorale care așteaptă UE – și nu numai – în 2026, amintind că anul 2025 s-a dovedit a fi crucial pentru alegerile cu miză mare din Uniunea Europeană, iar România s-a aflat în centrul unor campanii coordonate de interferență străină pe rețelele de socializare, în timp ce premierul polonez Donald Tusk nu a reușit să consolideze poziția partidului său împotriva conservatorilor în cursa prezidențială.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Și în timp ce creștin-democrații au revenit la putere în Germania, miliardarul de dreapta Andrej Babiš a fost reales în Republica Cehă.
Acum, UE intră în 2026 cu războiul Rusiei în Ucraina continuând pe flancul său estic. Cu statele membre divizate cu privire la cea mai bună modalitate de a sprijini Kievul și tensiunile crescând între blocul comunitar și SUA, alegerile majore ale anului 2026 ar putea transforma din nou poziția politică și geopolitică a Europei.
Ungaria: sfârșitul erei Viktor Orbán?
Anul 2026 ar putea marca sfârșitul celei mai lungi perioade de guvernare continuă din UE.
Viktor Orbán a fost prim-ministru al Ungariei între 1998 și 2002 și guvernează din 2010, când a fost reales. În cursa pentru al șaselea mandat, el se confruntă cu un adversar serios: Péter Magyar, un fost membru al partidului Fidesz care a devenit lider al opoziției.
Partidul lui Orbán, Fidesz, și partidul Tisza al lui Magyar nu diferă semnificativ în ceea ce privește problemele sociale, cum ar fi drepturile LGBTQ+ sau migrația, dar Magyar pledează cu tărie pentru îmbunătățirea puterii de cumpărare a maghiarilor, care este în prezent una dintre cele mai scăzute din Europa, și pentru îmbunătățirea relațiilor cu Bruxellesul, care încă condiționează plățile de milioane de euro din fondul de coeziune de respectarea statului de drept.
Campania sa pare să aibă succes: ultimele sondaje îl plasează pe Tisza cu 13 puncte în față. Dar, indiferent de rezultat, votul va avea ramificații mult dincolo de granițele Ungariei.
Orbán se află în centrul taberei național-conservatoare din Europa, aliniindu-se strâns la viziunea asupra lumii a președintelui american Donald Trump și contestând deschis pozițiile mainstream ale UE cu privire la migrație, standardele democratice și, în special, războiul din Ucraina.
Reticența Budapestei de a sancționa Moscova sau de a sprijini Kievul a adâncit diviziunile din cadrul blocului. O schimbare a conducerii de la Budapesta ar putea rearanja dinamica puterii în cadrul Consiliului European într-un moment crucial pentru viitorul Ucrainei.
Spania, Germania, Franța și Italia: alegeri locale cu miză pentru guvernele naționale
Patru dintre cele mai mari puteri ale UE se pregătesc pentru alegeri regionale și municipale care vor confirma cât de mare este avântul extremei drepte și vor oferi o evaluare a neîncrederii crescânde față de autoritățile de la Madrid, Berlin, Paris și Roma.
În Spania, partidul socialist PSOE al prim-ministrului Pedro Sánchez se confruntă cu o înfrângere în alegerile regionale din 21 decembrie 2025 din Extremadura, obținând cel mai slab rezultat din istorie într-o regiune care era considerată un bastion tradițional.
Între timp, la Madrid, coaliția de guvernare a lui Sánchez se află sub presiune după mai multe scandaluri de corupție și se luptă să adopte bugetul pentru al treilea an consecutiv.
Alegerile regionale viitoare din Aragon, pe 8 februarie, din Castilla y León, pe 15 martie, și din Andaluzia, cea mai mare regiune a Spaniei ca suprafață și populație, cel târziu pe 30 iunie, vor fi teste cruciale nu numai pentru PSOE, ci și pentru Partidul Popular (PP), de centru-dreapta, aflat în opoziție.
Întrebarea este dacă PP poate obține majoritatea înaintea alegerilor generale din 2027 fără a se baza pe sprijinul partidului de extremă dreapta Vox.
De asemenea, pe 15 și 22 martie, francezii se vor prezenta la urne pentru a alege primarii din toată țara – și, la fel ca în Spania, aceste alegeri locale vor servi ca indicator înaintea alegerilor prezidențiale din 2027.
Franța se confruntă în prezent cu o criză politică caracterizată de instabilitate guvernamentală prelungită, cote de popularitate record de scăzute pentru președintele Emmanuel Macron și ascensiunea continuă a partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN), în ciuda faptului că liderul său, Marine Le Pen, nu poate candida.
În Italia, alegerile municipale din marile orașe Roma, Milano, Bologna și Torino au fost amânate în timpul pandemiei și reprogramate pentru primăvara anului 2027. În schimb, alegătorii se vor prezenta la urne în 2026 doar într-un număr mai mic de orașe, precum Veneția, Reggio Calabria, Arezzo, Andria și Pistoia.
Italienii vor vota, de asemenea, la un referendum privind reforma constituțională a sistemului judiciar. Acesta va fi supus votului în primăvara anului 2026, dar data nu a fost încă stabilită. Referendumul va fi considerat un test al sprijinului public pentru coaliția lui Meloni înaintea alegerilor generale din 2027.
Continuarea, AICI
