Modificările fiscale și politicile de reglementare din Ungaria condusă de premierul naționalist Viktor Orbán au contribuit la creșterea proprietății maghiare în sectorul bancar la 60% și în sectorul energetic la peste 50%, iar achiziționarea Vodafone în ianuarie 2023 a crescut proprietatea națională în domeniul telecomunicațiilor, arată raportul de anul trecut al Departamentului de stat al SUA privind climatul investițional din Ungaria. Între 80 și 90% din toate mijloacele de informare în masă din Ungaria aparțin unei fundații conduse de persoane care au legături cu partidul de guvernământ FIDESZ. Dacă în Ungaria statul controlează deja sectoarele strategice, cu mișcări în ultimii ani în sectoare ca telecom, asigurări sau infrastructură, se pare că guvernul de la Budapesta are planuri de a-și extinde influența în regiune, cu o serie de achiziții în telecom, media și pe piața imobiliară în Europa.

Afacerile din Ungaria, controlate de stat în toate sectoarele strategice

Raportul Departamentului de Stat al SUA amintește că, în septembrie 2016, premierul Viktor Orban a anunțat că cel puțin jumătate din sectoarele bancar, media, energetic și de retail ar trebui să fie în mâinile ungurilor, iar ulterior a adăugat pe listă utilitățile, telecomunicațiile și asigurările. Modificările fiscale bruște și politicile de reglementare au contribuit la creșterea proprietății maghiare în sectorul bancar la 60% și în sectorul energetic la peste 50%, iar achiziționarea Vodafone cu 4iG în ianuarie 2023 a crescut proprietatea națională în domeniul telecomunicațiilor. Între 80 și 90% din toate mijloacele de informare în masă din Ungaria aparțin Fundației Central Europene de Presă și Media (KESMA), condusă de persoane care au legături cu partidul de guvernământ Fidesz. Printre diversele inițiative ale guvernului ungar care au redus proprietatea străină în sectorul bancar se numără o taxă bancară din 2010; o taxă pe tranzacțiile financiare din 2012 percepută pentru toate retragerile de numerar; și reglementări adoptate între 2012-2015 care au obligat băncile să compenseze retroactiv debitorii pentru creșterile de dobândă la creditele ipotecare denominate în monedă străină, chiar dacă aceste creșteri au fost precizate în contractele inițiale cu clienții și au fost permise de legislația ungară. În 2022, guvernul a perceput taxe suplimentare pe câștiguri excepționale în sectoarele bancar, al asigurărilor, minier, energetic, de retail, de telecomunicații, aviatic, al comerțului cu amănuntul de produse farmaceutice și al publicității.

Începând din 2010, statul a preluat mai mult proprietatea sau controlul de facto în anumite sectoare, inclusiv în domeniul energiei, al utilităților publice și al sectorului bancar, notează raportul Departamentului de Stat al SUA.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Statul împiedică o companie din Austria să cumpere Aegon și intră în acționariatul firmei

În 2018, guvernul ungar a adoptat o lege privind securitatea națională în ceea ce privește verificarea investițiilor, care impunea investitorilor străini care doresc să achiziționeze o participație mai mare de 25% într-o companie ungară din anumite „sectoare sensibile” (apărare, servicii de informații, anumite servicii financiare, energie electrică, gaze, servicii de apă și sisteme electronice de informații pentru guverne) să solicite aprobarea Ministerului de Interne. Pe baza acestei legi, în aprilie 2021, Ministerul de Interne a blocat Viena Insurance Group (VIG) din Austria să cumpere filiala din Ungaria a asigurătorului olandez Aegon. În februarie 2022, Comisia Europeană a decis că blocajul a încălcat normele UE, dar până atunci guvernul ungar și VIG au convenit ca statul să achiziționeze o participație de 45% din Aegon.

Extinderea controlului în Telecom, prin preluarea Digi – RCS RDS și a Vodafone 

În anul 2021, compania 4iG Nyrt a semnat contractul cu grupul român RCS RDS pentru cumpărarea afacerilor acestuia din Ungaria, transmite site-ul Hvg.hu, care citează un comunicat al companiei ungare.

Valoarea tranzacției este de aproximativ 625 de milioane de euro, aproximativ 232 de miliarde de forinți, potrivit comunicatului companiei 4iG Nyrt.

Odată cu încheierea tranzacției și cu achizițiile făcute în ultimul an, 4iG Nyrt devine unul dintre cei mai importanți actori din Ungaria în domeniul serviciilor de telecomunicații. În același timp, mai scrie Hvg.hu, grupul de firme intenționează să-și construiască o poziție importantă pe piața telecomunicațiilor din Balcanii de Vest.

În ianuarie 2023, Vodafone îşi vindea operaţiunile din Ungaria pentru 1,7 miliarde de euro către compania locală de IT 4iG şi fondul de stat Corvinus, așa încât premierul Viktor Orban își consolidează controlul asupra sectorului telecomunicaţiilor.

Grupul britanic de telefonie Vodafone a ajuns la începutului anului la un acord privind vânzarea operaţiunilor sale din Ungaria către compania locală de IT 4iG şi fondul de stat Corvinus, urmând să primească suma de 1,7 miliarde de euro ca urmare a acestei tranzacţii, conform Reuters.

Statul preia controlul aeroportului din Budapesta

Ungaria va cumpăra 80% din aeroportul din Budapesta, în ciuda crizei fiscale, relata Bloomberg luna trecută. La început de aprilie, premierul Viktor Orban a anunțat în Parlament că Guvernul se așteaptă ca aeroportul din Budapesta să revină în câteva zile în proprietatea majoritară a statului, conform Hungary Today. Imediat ce acest lucru se va întâmpla, guvernul va decide și asupra infrastructurii care duce la aeroport. Încă de la începutul lunii septembrie 2023, se știe că guvernul a făcut o ofertă de preluare a pachetului majoritar de acțiuni la Budapest Airport Ltd., se presupune că pentru 51%, a relatat la acea vreme Hungary Today. Cumpărătorul specific ar putea fi o companie de investiții controlată de stat. Participația minoritară ar urma să revină unui investitor profesionist, se pare că VINCI Airports din Franța, un important operator de aeroporturi din Europa și din regiune. În plus, investitorii de stat din Qatar (Qatar Investment Authority) s-ar putea alătura apoi ca investitori financiari sau strategici. Centreforaviation.com relata în ianuarie că Oficialii UE (Comisia Europeană) au autorizat preluarea aeroportului din Budapesta de către guvernul ungar/VINCI. Proprietatea și gestionarea de către sectorul privat a Aeroportului Internațional Ferenc Liszt din Budapesta a fost o saga de când a fost privatizat inițial (75%) către BAA plc în 2005.

Conflict cu retailerii străini

Guvernul Orban e în conflict deschis și cu retailerii. Guvernul austriac și Spar au trimis, recent, scrisori comisarilor Uniunii Europene în martie, afirmând că o taxă specială introdusă în 2020 a discriminat comercianții cu amănuntul străini din Ungaria și, prin urmare, a încălcat legislația UE. Comisia Europeană a declarat la 5 aprilie că analizează plângerile și va „asigura o urmărire adecvată”.

Impozitele pentru comercianții cu amănuntul din Ungaria au crescut până la 4,5% din venituri de când guvernul a anunțat taxa specială, a declarat directorul general al Spar Austria, Hans Reisch, în scrisorile din 4, 11 și 20 martie. Guvernul Ungariei a anunțat ulterior că vrea să dea în judecată lanțul austriac de supermarketuri Spar pentru presupusă defăimare.

Amintim că, anul trecut în noiembrie, grupul ungar Indotek, controlat de omul de afaceri Dániel Jellinek, aflat în topul celor mai bogați unguri, a prelut 47% din afacerile din Ungaria ale retailerului francez Auchan, cu ținta de a-l poziționa ca al treilea lanț de supermarketuri ca mărime din Ungaria în următorii 5-6 ani.

Conform unor investigații recente, guvernul condus de Orbán încearcă să își extindă controlul și în Europa, în diverse afaceri și în mai multe sectoare strategice.

ÎN EUROPA

În media: Familia lui Orban ar fi finanțat achiziția Euronews

Documente confidențiale publicate de telex.hu (preluate de la Direkt36) dezvăluie că familia premierului ungar Viktor Orbán a finanțat în secret cumpărarea Euronews, unul dintre cele mai mari canale de televiziune din Europa, relatează G4Media.

La finalul anului 2021, s-a anunțat că firma omului de afaceri portughez Pedro Vargas Santos David urma să cumpere unul dintre cele mai mari canale de știri din Europa, iar vestea a fost întâmpinată cu îngrijorare de organizațiile și persoanele preocupate de libertatea presei în Europa, atât în interiorul, cât și în afara televiziunii. Motivul alarmei a fost faptul că David era cunoscut ca având legături personale și de afaceri strânse cu guvernul lui Viktor Orbán, care, în ultimii ani, a redus semnificativ jurnalismul independent din Ungaria, construind în același timp o uriașă mașină de propagandă.

David nu a spus personalului Euronews sau jurnaliștilor interesați de acest caz cine a furnizat fondurile pentru afacere. Compania sa a declarat pentru ziarul portughez Expresso în 2021 că nu au existat bani publici în afacere și că nu au existat oameni de afaceri maghiari printre investitori. Viktor Orbán a încercat, de asemenea, să respingă orice speculație potrivit căreia el sau partidul său ar fi avut vreo legătură cu afacerea. Întrebat la o conferință de presă din decembrie 2021 dacă cercurile Fidesz ar putea fi implicate în achiziția canalului internațional de televiziune, el a spus: „FIDESZ nu are planuri pentru un imperiu mondial, pot să vă spun asta cu siguranță, și nu pot vorbi în numele mediului de afaceri”.

De fapt, însă, cercurile guvernamentale maghiare au avut un rol foarte serios în preluarea companiei. O investigație realizată de Direkt36, împreună cu Expresso și ziarul francez Le Monde, a dezvăluit că o parte semnificativă a tranzacției de 150 de milioane de euro a fost finanțată de statul maghiar și de oficiali guvernamentali. Detalii AICI

Guvernul lui Viktor Orban „atacă” infrastructura feroviară a Europei

Compania cehă Skoda face mișcări pe piața feroviară pentru a opri planurile guvernului Orban de a prelua controlul asupra producătorul spaniol de trenuri Talgo, relata recent G4Media, citând presa internațională

Producătorul ceh de trenuri Škoda Transportation Group este postulat ca fiind partenerul industrial pe care CriteriaCaixa îl pretinde pentru a formula contraopțiunea concepută de Moncloa și care i-ar permite să preia controlul asupra Talgo, conform El Economista.

Acest producător est-european pare să fie, până în prezent, singura mare companie din sectorul feroviar interesată să achiziționeze o participație la producătorul spaniol de trenuri.

Mișcarea pare să se încadreze în intențiile guvernului lui Pedro Sánchez de a opri oferta de preluare lansată de holdingul maghiar Ganz-MaVag (Magyar Vagon), care va fi finanțată integral de guvernul lui Viktor Orbán. Respingerea acestei operațiuni, recunoscută de însuși guvernul său în mai multe rânduri, având în vedere accesul Talgo la date strategice privind infrastructura feroviară, este încă în curs de examinare în Consiliul de Miniștri.

Guvernul ungar a cumpărat proprietăți în valoare de 80 de milioane de euro în țări străine

Guvernul Orbán a cumpărat proprietăți situate în țări străine, inclusiv conace și palate, în scopuri diplomatice și culturale, conform unui articol publicat în această lună de Daily News Hungary. În total, cel puțin 30 de miliarde de forinți, aproximativ 80 de milioane de euro, au fost cheltuite în ultimii ani pentru aproape două duzini de clădiri. Rtl.hu a aflat că, începând din 2010, guvernul Orbán a făcut mai multe investiții imobiliare de amploare în străinătate. Mai multe proprietăți au fost achiziționate în cadrul activității Ministerului Afacerilor Externe, scopul fiind ca în clădirile nou achiziționate să se desfășoare misiuni culturale și diplomatice. Guvernul ungar a cumpărat proprietăți care se află în principal în țări din Europa Centrală și de Est, dar există unele și în, de exemplu, Statele Unite, Irlanda și Iran.

În sectorul bancar: OTP plănuia să se extindă în România, dar a fost cumpărată de Banca Transilvania

În 2017, banca ungară OTP Bank transmitea că ar fi în căutare de oportunități de achiziții în Europa de Est, inclusiv în România, și că intenționează să lanseze o ofertă pentru preluarea Bancpost “atunci când Eurobank o va vinde”, spunea CEO-ul OTP, Sandor Csanyi , într-un interviu comun pentru Bloomberg și Reuters.

Între timp, însă, filiala băncii maghiare a intrat în “familia” băncii locale Transilvania: La începutul acestui ani, OTP Bank, cel mai mare creditor din Ungaria, a ajuns la un acord pentru a vinde unitatea sa din România către Banca Transilvania pentru 347,5 milioane de euro.

Prezența maghiară e însă semnificativă în țara noastră, o companie din Ungaria deținând o cotă importantă în piața de energie. MOL România este o subsidiară a MOL Group și una dintre cele mai importante companii petroliere din România, care, în 2022, se afla în Top 20 cele mai mari companii din România.