Numărul locurilor de muncă declarate vacante în România a scăzut cu 8.300 în interval de un an (date INS)

În trimestrul III 2025, numărul locurilor de muncă vacante a fost 31.600, în creştere cu 300 față de trimestrul anterior, conform datelor Institutului Național de Statistică. Rata locurilor de muncă vacante1 estimată pentru trimestrul III 2025 a fost 0,62%, în uşoară creştere (+0,01 puncte procentuale) față de trimestrul precedent. Comparativ cu același trimestru al anului 2024, numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 8.300, iar rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,16 puncte procentuale.

În trimestrul III 2025, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

(1,99%), administrație publică (1,10%), respectiv transport şi depozitare (1,07%). Aproape o cincime din numărul total al locurilor de muncă vacante s-a concentrat în industria prelucrătoare (6,0 mii locuri vacante), iar valoarea ratei a fost 0,57%. Sectorul bugetar2 a însumat circa 23,0% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 3,0 mii locuri vacante s-au regăsit în administrație publică, 2,8 mii locuri vacante în  sănătate și asistență socială, iar 1,5 mii locuri vacante în învățământ. La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în alte activităţi de servicii (0,16%), urmate de industria extractivă, hoteluri şi restaurante, respectiv tranzacţii imobiliare (0,19% pentru fiecare în parte). Cele mai puține locuri de muncă vacante s-au regăsit în tranzacţii imobiliare (0,03 mii locuri vacante), urmate de industria extractivă şi alte activităţi de servicii (0,1 mii locuri vacante pentru fiecare în parte), respectiv hoteluri şi restaurante și agricultură, silvicultură şi pescuit (0,5 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Trimestrul III 2025 comparativ cu perioadele precedente

Prin comparație cu trimestrul precedent, cele mai semnificative creşteri, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante au fost în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,36 puncte procentuale, respectiv +0,2 mii locuri vacante), respectiv în învăţământ (+0,16 puncte procentuale, respectiv +0,6 mii locuri vacante). La polul opus, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-0,16 puncte procentuale), hoteluri şi restaurante (-0,15 puncte procentuale), respectiv administraţie publică (-0,08 puncte procentuale). În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai accentuate diminuări s-au regăsit în hoteluri şi restaurante (-0,4 mii locuri vacante), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-0,3 mii locuri vacante), respectiv administraţie publică și construcţii (-0,2 mii locuri vacante pentru fiecare în parte). Față de același trimestru al anului anterior, cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,35 puncte procentuale), în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+0,23 puncte procentuale), respectiv în transport şi depozitare (+0,16 puncte procentuale).

La polul opus, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-0,59 puncte procentuale), administraţie publică (-0,53 puncte procentuale), distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-0,52 puncte procentuale), respectiv învăţământ (-0,47 puncte procentuale). Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai semnificative scăderi în industria prelucrătoare (-2,0 învăţământ (-1,7 mii mii locuri locuri vacante), vacante), administraţie publică (-1,5 mii locuri vacante) şi comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-1,2 mii locuri vacante).

Rata și numărul locurilor de muncă vacante pe grupe majore de ocupații

În trimestrul III 2025, cele mai mari valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în rândul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (0,77%), respectiv de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (0,70%). Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai ridicate valori în rândul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (9,3 mii locuri vacante), respectiv de muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (4,2 mii locuri vacante). Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au observat pentru ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit – grupa

majoră 6 (0,27%, respectiv 0,1 mii locuri vacante) și de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori – grupa majoră 1 (0,39%, respectiv 1,4 mii locuri vacante).

Trimestrul III 2025 comparativ cu perioadele precedente

Comparativ cu trimestrul precedent, cele mai mari creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în rȃndul ocupaţiilor de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori – grupa majoră 1, specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2, tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic – grupa majoră 3, respectiv în rȃndul ocupaţiilor elementare – grupa majoră 9 (+0,03 puncte procentuale pentru fiecare în parte). Numărul locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai importante creşteri în rȃndul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (+0,3 mii locuri vacante) și în cele de ocupaţii elementare – grupa majoră 9 (+0,2 mii locuri vacante). La polul opus, cea mai importantă scădere a ratei locurilor de muncă vacante s-a observat în rȃndul ocupaţiilor de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (-0,06 puncte procentuale). Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cel mai mult în rȃndul ocupaţiilor de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (-0,5 mii locuri vacante).

Față de același trimestru al anului anterior, cele mai pronunţate scăderi, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante s-au regăsit în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,30 puncte procentuale, respectiv -3,6 mii locuri vacante), lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (-0,23 puncte procentuale, respectiv – 2,0 mii locuri vacante) și ocupaţii elementare – grupa majoră 9 (-0,23 puncte procentuale, respectiv -1,5 mii locuri vacante).

La polul opus, singurele creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în rȃndul ocupaţiilor de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (+0,04 puncte procentuale), respectiv de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (+0,01 puncte procentuale), iar numărul locurilor de muncă vacante a înregistrat singura creştere în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (+0,01 mii locuri vacante).