Mark Zuckerberg este așteptat să apară ca martor într-un proces de 8 miliarde de dolari care începe săptămâna aceasta, în care CEO-ul Meta este acuzat că a operat Facebook ca o întreprindere ilegală care a permis colectarea datelor utilizatorilor fără consimțământul acestora.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Acționarii Meta Platforms, compania-mamă a Facebook, Instagram și WhatsApp, l-au dat în judecată pe Zuckerberg și pe alți actuali și foști lideri ai companiei, susținând că au încălcat în mod repetat un acord din 2012 între Facebook și Comisia Federală pentru Comerț (FTC) pentru protejarea datelor utilizatorilor.
Cazul datează din 2018, după ce a ieșit la iveală că datele a milioane de utilizatori Facebook au fost accesate de Cambridge Analytica, o firmă de consultanță politică acum desființată, care a lucrat pentru campania câștigătoare a lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA din 2016.
Acționarii vor ca Zuckerberg și ceilalți inculpați să ramburseze companiei peste 8 miliarde de dolari, reprezentând amenzi și alte costuri plătite de Meta după ce scandalul Cambridge Analytica a ieșit la lumină, inclusiv o amendă record de 5 miliarde de dolari impusă Facebook de către FTC în 2019 pentru încălcarea acordului din 2012.
Inculpații în acest caz sunt fosta directoare operațională Sheryl Sandberg, investitorul în capital de risc și membru al consiliului de administrație Marc Andreessen, precum și foști membri ai consiliului, Peter Thiel, co-fondatorul Palantir Technologies și Reed Hastings, co-fondatorul Netflix.
Zuckerberg și ceilalți inculpați, care au refuzat să comenteze, au respins acuzațiile în documentele depuse în instanță ca fiind „afirmații extreme”. Meta, care nu este parte în proces, a refuzat și ea să comenteze.
Procesul fără juriu din Wilmington, Delaware, este programat să dureze opt zile. Acesta se va concentra în mare parte pe evenimente și ședințe ale consiliului de administrație din urmă cu un deceniu, pentru a determina modul în care liderii Facebook au implementat acordul din 2012.
Deși procesul va analiza politici de mult apuse, el are loc într-un moment în care preocupările privind confidențialitatea continuă să afecteze Meta, companie care este supusă unui control atent din cauza modului în care își antrenează modelele de inteligență artificială. Compania afirmă că a investit miliarde de dolari din 2019 în programul său de protecție a confidențialității utilizatorilor.
Jason Kint, șeful Digital Content Next, un grup comercial pentru furnizorii de conținut, a declarat că acest caz va scoate la iveală detalii despre ce știa consiliul și când, în legătură cu datele utilizatorilor care depășesc acum 3 miliarde zilnic pe platformele Meta.
„Există un argument că nu putem evita Facebook și Instagram în viețile noastre. Putem avea încredere în Mark Zuckerberg?” spune Kint.
În urmă cu doi ani, inculpații au încercat să obțină respingerea procesului înainte de începerea acestuia, cerere pe care judecătorul a respins-o.
„Acesta este un caz care implică presupuse fapte ilegale la o scară cu adevărat colosală”, a spus Travis Laster, judecătorul care se ocupa de caz la acel moment.
Procesul de la Curtea de Cancelarie va fi supravegheat de Kathaleen McCormick.
Acuzații
Reclamanții, adică investitori individuali și fonduri de pensii sindicale, inclusiv Sistemul de Pensii pentru Profesorii din Statul California, trebuie să demonstreze ceea ce este adesea descris ca fiind cea mai dificilă acuzație în dreptul corporativ: aceea că directorii au eșuat complet în datoria lor de supraveghere. Experții juridici spun că acesta pare a fi primul proces judecat pe o astfel de acuzație.
Zuckerberg și Sandberg sunt acuzați că ar fi cauzat cu bună știință ca societatea să încalce legea. În timp ce legislația din Delaware protejează directorii și directorii executivi pentru decizii de afaceri greșite, nu îi protejează de acțiuni ilegale, chiar dacă acestea sunt profitabile.
Inculpații au declarat în documentele depuse în instanță că reclamanții nu pot furniza dovezile necesare. Acționarii au susținut în documentele pre-proces că pot demonstra că, după acordul din 2012, Facebook a continuat practicile înșelătoare legate de confidențialitate, la ordinul lui Zuckerberg. Inculpații au afirmat că probele vor arăta că compania a construit o echipă pentru supravegherea confidențialității și a angajat o firmă externă de conformitate și că Facebook a fost victima unei „înșelăciuni studiate” din partea Cambridge Analytica.
Pe lângă acuzațiile centrale legate de confidențialitate, reclamanții mai susțin că, atunci când Zuckerberg a realizat că scandalul Cambridge Analytica este pe cale să izbucnească și să ducă la scăderea acțiunilor companiei, el ar fi fost motivat să-și vândă acțiunile și a obținut cel puțin 1 miliard de dolari profit. Inculpații au declarat că probele vor arăta că a folosit un plan de tranzacționare cu acțiuni care poate proteja împotriva acuzațiilor de tranzacționare pe bază de informații privilegiate. Ei au mai spus că motivația a fost de a sprijini activitățile sale caritabile.