Anunțata creștere a impozitului pe dividende de la 10% la 16% începând cu 1 ianuarie 2026 începe deja să-și producă efectele, printr-un fenomen psihologic predictibil: antreprenorii au accelerat distribuirea dividendelor încă din acest moment, atât pentru anul 2024, cât și pentru perioada aferentă din 2025.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

Această reacție anticipativă va genera o creștere artificială a încasărilor bugetare din impozitul pe dividende, dar mai ales din CASS – contribuția la sănătate datorată odată cu plata dividendelor. Cota CASS este în prezent de 10%, aplicabilă la o bază anuală care depășește 6, 12 sau 24 salarii minime, în funcție de nivelul veniturilor obținute. În cazul dividendelor distribuite în 2025, această contribuție devine semnificativă pentru multe categorii de antreprenori și investitori individuali.

„Asistăm la un nou episod de finanțare anticipată pe bază de frică. Statul încasează mai mult în 2025, dar aceste venituri sunt doar aparent sustenabile. Ele reprezintă un efect de bulă fiscală – în 2026, același volum de dividende nu va mai exista, pentru că au fost deja distribuite, iar încasările din CASS aferente acestor sume se vor diminua drastic. Vedem cum se repetă un tipar familiar: statul stimulează involuntar un comportament fiscal anticipativ, fără să aibă o strategie coerentă pe termen mediu. Antreprenorii trag concluziile logice: dacă vine o majorare, mai bine retrag dividendele acum. Încasările cresc artificial în 2025, dar în 2026 vom avea o gaură fiscală și, posibil, un pretext pentru alte ajustări neanunțate, în special pe zona CASS – unde nu vedem niciun plan real de reformă”, spune Cornelia Năstase, fondator și CEO al CC Tax Advisory.

Acest fenomen se adaugă unei serii de mecanisme fiscale prin care statul își asigură lichiditate imediată fără a construi politici fiscale sustenabile. Un exemplu notabil este cel al contribuției la Fondul de Tranziție Energetică, declarat neconstituțional de Curtea Constituțională – un supraimpozit de 100%, gândit pentru a aduce bani la buget, cu riscul de a fi respins ulterior în justiție. Logica pare aceeași: impunere, încasare, și abia apoi are loc o confruntare cu realitatea juridică sau economică. Între timp, mediul privat își schimbă radical comportamentul pentru a evita noi poveri fiscale.

Analize Economedia

auto, masina chinezeasca
om robot industria automotive
studenti, universitate, academie, absolventi
Piața de curierat, România, Cargus, Sameday, Fan Courier, Profit net, Cifră de afaceri, Pachet
Fermier cu legume
linie asamblare Dacia
Imagine apa piscină
Job, căutare de job, șomeri, tineri șomeri
Knauf Insulation, fabrica vata minerala sticla
George-Simion-Nicusor-Dan (1)
Steaguri Romania si UE
bani, lei, finante, bancnote, euro, 5 lei
bec iluminat, becuri
piata auto, uniunea europeana, romania
recesiune
sua dolari drapel ajutor steag flag us bani karolina-grabowska-4386425
Piata 9 restaurant
recesiune
tineri programatori foto
Corinthia
criza de ouă din SUA
2265634-800x534
retea electrica - Transelectrica
digitalizare, calculator, cod, programare
statele unite, sua, washington, china, beijing, putere, geopolitica, razboi economic comercial, sanctiuni economice
antreprenoare, femeie, business, tech
tineri joburi IUF- The International University Fair
parc nufarul
economie razboi bani
romania germania