România va folosi inteligența artificială în administrația vamală, ca parte a unui nou sistem informatic de gestionare a riscurilor, a declarat pentru Economedia Nathalie Berger, care conduce direcția DG REFORM care oferă asistență tehnică pentru reformele de stimulare a creșterii în statele membre în domeniile administrației veniturilor și gestionării finanțelor publice, guvernanței și administrației publice, creșterii durabile și mediului de afaceri, pieței muncii, educației, sănătății și serviciilor sociale, precum și sectorului financiar și accesului la finanțare.
Nathalie Berger s-a aflat în această perioadă în România, primul stat pe care îl vizitează pentru a discuta prioritățile instrumentului de sprijin tehnic (IST) pentru anul 2025. Acest instrument este un program UE care oferă expertiză tehnică adaptată statelor membre ale UE pentru a elabora și a pune în aplicare reforme.
„În ceea ce privește inteligența artificială, la nivelul Comisiei Europene, încercăm cu adevărat să sprijinim statele membre să fie cu adevărat pregătite pentru a maximiza beneficiile, pentru a folosi potențialul inteligenței artificiale, evitând în același timp toate riscurile care vin cu inteligența artificială. O reformă românească pe care o vom sprijini va fi pentru a dezvolta un nou sistem informatic modern de gestionare a riscurilor bazat pe tehnologii de inteligență artificială în administrația vamală. În acest sens, ajutăm administrația vamală să stabilească un nou sistem IT modern de gestionare a riscurilor, care se va baza pe inteligența artificială. Este vorba, așadar, de ceva destul de tehnic, dar știm cu toții că inteligența artificială are un potențial foarte mare în domeniul sistemelor IT. Acesta este un lucru care va avea ca obiectiv să ajute administrația vamală să devină și mai eficientă prin utilizarea mai intensă a inteligenței artificiale”, a declarat Nathalie Berger.
DG REFORM discută în această perioadă prioritățile de reformă ale României pentru anul 2025 și mai departe. Directoratul oferă de asemenea opțiunea unor proiecte pre-selecționate, pe care statele membre le pot implementa. „Vom oferi autorităților posibilitatea de a se alătura acestora și vom asculta prioritățile autorităților. Pot să vă împărtășesc domeniile în care vom lucra începând cu 2024. De exemplu, vom lucra la dezvoltarea cadrului general de competențe digitale pentru funcționarii publici. Și vom lucra la subiecte legate de IT și inteligență artificială. Acesta este un subiect important în multe state membre. Iar pentru România, va fi în domeniul administrațiilor vamale. Și vom lucra la cadrul de reglementare în domeniul locuințelor sociale. Vom lucra la politici și resurse pentru școli sigure. Vom lucra la punerea în aplicare a CBAM – a impozitării ecologice și a mecanismului de ajustare la frontiera de carbon. Și vom lucra în domeniul serviciilor financiare, pe piața hidrogenului verde”, spune Berger. De asemenea, DG REFORM va mai propune pentru 2025 inițiative în special pentru a facilita tranziția ecologică, pentru a facilita reziliența resurselor naturale și pentru a facilita dezvoltarea ecosistemului de afaceri și, în special, pentru a facilita dezvoltarea IMM-urilor în UE. „Acestea sunt proiecte pe care le propunem pentru întreaga Uniune Europeană, iar apoi fiecare stat membru decide să se alăture unui flux de lucru sau altuia”, afirmă reprezentanta directoratului.
Reforme derulate de România până în prezent
Nathalie Berger a declarat pentru Economedia că România a lucrat până acum cu DG REFORM la reforme precum dezvoltarea unei strategii de dezvoltare a piețelor de capital, pentru a sprijini dezvoltarea start-up-urilor inovatoare sau pentru a sprijini dezvoltarea parteneriatelor public-private.
„Am lucrat cu România, la cererea autorităților române, pentru dezvoltarea unei strategii de dezvoltare a piețelor de capital din România. Am avut câteva reforme foarte importante și în domeniul bancar, de exemplu. Lucrăm și în domeniul rezoluției la unele reforme în curs de desfășurare. De asemenea, avem reforme pentru a sprijini dezvoltarea start-up-urilor inovatoare, pentru a sprijini dezvoltarea parteneriatelor public-private. Așadar, avem o gamă largă de reforme inițiate de autoritățile române pe care am avut privilegiul să le sprijinim și continuăm să le sprijinim”, a declarat Berger.
România a participat de asemenea la proiecte multinaționale desfășurate de DG REFORM.
De exemplu, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) din România a participat la o academie pentru dezvoltarea competențelor.
„O inițiativă pe care o avem este Academia digitală de supraveghere financiară. Aceasta este o inițiativă pe care am stabilit-o împreună cu Institutul Universitar European din Florența și cu autoritățile europene de supraveghere din domeniul piețelor, al băncilor, al asigurărilor și al pensiilor. Iar obiectivul acestei academii este de a ajuta autoritățile naționale de supraveghere, deci autoritățile naționale competente, să integreze cu adevărat evoluțiile din domeniul finanțelor digitale și să își dezvolte competențele pentru supravegherea finanțelor digitale. Iar obiectivul academiei noastre este, de asemenea, de a contribui la crearea unei comunități autentice de supraveghetori în domeniul finanțelor digitale. Avem 36 de autorități naționale competente din 26 din cele 27 de state membre participante, iar autoritățile române fac parte din această academie. Autoritatea de Supraveghere Financiară din România face parte din acest program. Așadar, organizăm seminarii de fundamentare, organizăm cursuri de perfecționare. Acest lucru permite, bineînțeles, ca autoritățile să aibă schimburi între ele, ca supraveghetorii să se cunoască între ei. Și acesta este un lucru care va fi foarte pozitiv pentru dezvoltarea finanțelor digitale în statele membre, deoarece va contribui la o supraveghere foarte bună a finanțelor digitale. Iar acest lucru va contribui la obiectivul general al uniunii piețelor de capital”, a declarat Berger.
DG REFORM a oferit de asemenea îndrumări României cu privire la introducerea unui parteneriat public-privat în contextul unui proiect de sprijin din cadrul IST. „Obiectivul acestui proiect a fost de a îmbunătăți capacitatea sectorului public de a pregăti și de a obține un parteneriat public-privat prin creșterea gradului de conștientizare și înțelegere a sectorului public în ceea ce privește un parteneriat public-privat. Acest proiect este foarte recent, deoarece a fost inițiat în 2021, iar noi vom aștepta cu mare interes să vedem rezultatele”, a declarat Nathalie Berger.
DG REFORM a susținut totodată Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) în implementarea proiectului „Creșterea eficienței activității de control fiscal în România”. „Acest proiect are ca obiectiv creșterea eficienței controalelor fiscale în România. Vom vedea cum va fi implementat ulterior de către autoritățile române. Sprijinul acordat prin instrumentul de asistență tehnică se încheie acum și vom vedea apoi ce utilizare va fi dată de către autoritățile române”, a mai declarat Berger.
Directoratul a mai sprijinit România și pentru a face față consecințelor invaziei rusești în Ucraina în două domenii. „Unul care este în contextul strategiei Repower EU, în care am ajutat 17 state membre să facă față consecințelor și să își reducă dependența de combustibilul rusesc, iar România este unul dintre cele 17 state. Și, de asemenea, am ajutat un grup de nouă state membre, printre care și România, pentru a facilita integrarea refugiaților ucraineni în țară și accesul la educație și accesul la piața muncii. Și aceasta este o reformă care, desigur, are ca obiectiv să fie în beneficiul refugiaților ucraineni, dar care este în beneficiul și al populației românești în general”, a adăugat ea.
DG REFORM nu a oferit sprijin pentru reforme precum legea salarizării sau legea pensiilor, pentru că România nici nu a cerut sprijin în acest sens. „În cadrul Comisiei, în cadrul DG REFORM, mobilizăm instrumentul nostru de suport tehnic pentru a sprijini cererile de reforme care ne sunt prezentate de către statele membre. Prin urmare, nu pot răspunde la întrebarea dumneavoastră ca atare. Nu am primit până acum nici o cerere de sprijin în cadrul IST în domeniul pensiilor. În alte state membre, am oferit sprijin și suntem activi și poate vom primi o cerere”, a declarat Berger.
În schimb, DG REFORM are activitate de dezvoltare a politicilor generale în domeniul administrației publice. „Comisia, ca instituție, a adoptat la 25 octombrie 2023 o comunicare privind consolidarea spațiului administrativ public european, prin care propunem un set de 25 de acțiuni în trei domenii pentru a sprijini modernizarea și eficiența administrațiilor publice din statele membre. În acest context, avem un grup de acțiuni pentru competențe. Este vorba despre agenda competențelor pentru administrațiile publice. Avem de asemenea o comunicare privind domeniul digital. Și o comunicare privind „ecologizarea” administrațiilor publice.Iar o acțiune pe care am lansat-o și din care face parte și România în contextul agendei noastre de competențe este programul Bursa de Cooperare în Administrația Publică (PACE). Acesta este un program care ne permite să facilităm schimburile pe termen scurt de funcționari publici în contextul proiectelor de sprijin IST, pentru a se concentra cu adevărat pe o temă specifică, fie că este vorba de resurse umane, fie că este vorba de dezvoltarea organizațională IT etc. Iar România a fost unul dintre primii beneficiari ai acestei părți a programului PACE”, mai spune Berger.