Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, a declarat la RFI că impozitul de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii va aduce aproximativ 1,7 miliarde de euro, o sumă foarte importantă şi că nu va fi niciun fel de povară. El a mai spus că trebuie să luăm aceste măsuri, pentru că în joc este dezvoltarea economică a acestei ţări.
Ionuț Stroe a mai arătat că nu iau aceste măsuri pe care le solicită sau le doreşte FMI, pentru că nu au un contract de împrumut cu FMI-ul şi nici nu îşi doresc lucrul ăsta. ”Ne dorim într-adevăr să avem un buget echilibrat, un buget sănătos, ne dorim să nu pierdem banii europeni”, a mai arătat Stroe.
Guvernul nu ia măsuri pe care le doreşte FMI, pentru că nu are un contract de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional, a declarat la RFI purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe.
Ionuţ Stroe declară că “ideea centrală este că FMI a transmis că ceea ce am făcut până în momentul de faţă a fost corect, că măsurile care au fost luate vin să rezolve această problemă reală, dar sunt oarecum insuficiente”.
”Acum, oricum ar fi, noi nu luăm măsuri pe care le solicită sau le doreşte FMI, pentru că nu avem un contract de împrumut cu FMI-ul şi nici nu ne dorim lucrul ăsta. Ne dorim într-adevăr să avem un buget echilibrat, un buget sănătos, ne dorim să nu pierdem banii europeni, luăm aceste măsuri. FMI oferă aceste recomandări în această vizită anuală pe care o face în România, dar asta nu înseamnă că ad litteram, ca şi când am fi condiţionaţi de un contract de împrumut, cum am fost în 2009, trebuie să luăm în considerare tot ce spun ei”, a precizat Stroe.
Purtătorul de cuvânt al PNL spune că impozitul de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii “va aduce aproximativ 1,7 miliarde de euro, o sumă foarte importantă, care poate până în momentul de faţă nu ar fi fost, eu ştiu, evidenţiată.”
”De altfel, ştiţi foarte bine că există companii care preferă să se folosească de anumite echilibrări fiscal-bugetare şi să ascundă profitul. Noi credem că de data asta, 1% pe cifra de afaceri la marile companii nu va fi nici un fel de povară (…). Trebuie să luăm aceste măsuri (fiscale), pentru că în joc este până la urmă dezvoltarea economică a acestei ţări”.
Despre criticile aduse de mediul de afaceri pachetului fiscal, Ionuţ Stroe a arătat că ”propuneri concrete nu au existat niciodată, nici din partea Opoziţiei, nici din partea celor vizaţi”.
”E absolut normal ca fiecare să încerce să conserve o anume stare care îi este favorabilă sau care îi aduce beneficii, avantaje. Dacă din punct de vedere politic, atitudinea Opoziţiei este de neînţeles, pentru că ei practic nu au venit cu nici un fel de altă soluţie pentru a remedia situaţia, ci doar cu contestaţii pe la CCR, cu semnături pentru moţiunea de cenzură, din punct de vedere al dialogului pe care l-am avut cu zona economică, să ştiţi că foarte multe măsuri au fost efectiv negociate cu zona de business”, a subliniat Stroe.
El a menţionat că ”o negociere presupune un numitor comun, presupune o linie mediană, jumătatea drumului, la care trebuie să ajungem atât unii, cât şi alţii”.
”Sunt anumite măsuri pe care le susţinem din analiza FMI, sunt anumite lucruri cu care am fost de acord, apropo de eficienţa statului, de limitarea cheltuielilor publice, de a aduce banii spre investiţii, dar cu lucrurile care ţin de acest efort suplimentar de 1% nu am fost de acord şi am socotit că e mai mult decât oportun să-l introducem, cel puţin pentru a depăşi acest moment de dificultate economică”, a mai spus Ionuţ Stroe.
Potrivit unei analize Economedia, 1.112 companii active în România au avut anul trecut cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro și vor fi vizate, cu câteva excepții, de taxa pe cifra de afaceri introdusă de Guvern prin pachetul de măsuri fiscale pe care și-a asumat răspunderea. Dintre aceste companii, 11% au avut pierderi anul trecut, conform datelor obținute de Economedia.
De anul viitor, companiile cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro şi care determină un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri. Regulile sunt stabilite şi pentru cazul în care rezultatul fiscal cumulat la sfârşitul trimestrului/anului de calcul este pierdere fiscală sau profit impozabil. Impozitul va fi plătit începând din 2024 și până în 2026 inclusiv. Băncile vor plăti o taxă de 2% pe cifra de afaceri în 2024 și 2025, care va scădea la 1% în 2026.
Pe de altă parte, Ionuț Stroe a menţionat că PNL a condiţionat adoptarea oricăror măsuri de ajustare fiscal-bugetară de aceste măsuri care vin din reducerea cheltuielilor statului.
”Pachetul ăsta de măsuri pregătit, apropo de susţinerea noastră, de propunerile PNL-ului vizează de exemplu diminuarea numărului de secretari de stat, diminuarea funcţiilor de demnitate publică, reducerea semnificativă a unor posturi vacante în sectorul public, reducerea cu 30% a funcţiilor de conducere în zona publică, instaurarea unui plafon pentru acordarea acelor vouchere de vacanţă şi a indemnizaţiei de hrană”, a mai spus Stroe.