Metroul din Cluj: Guvernul aprobă noii indicatori tehnico-economici și suplimentarea proiectului cu 500 de milioane de euro pentru a acoperi creșterea prețurilor la materialele de construcții. Linia cu 19 stații va costa aproape 2 miliarde de euro

Guvernul aprobă în ședința de miercuri noii indicatori tehnico-economici pentru Magistrala de Metrou din Cluj-Napoca, un proiect suplimentat cu aproximativ 500 de milioane de euro pentru a acoperi creșterea prețurilor la materialele de construcții.

Primăria Cluj a lansat licitația pentru proiectarea și execuția liniei cu 19 stații în martie pentru un cost estimat de 1,3 miliarde euro, dar la valorile de la sfârșitul anului 2021. Majorarea bugetului pentru acest proiect este de 36%, de la 1,3 miliarde euro la 1,8 miliarde euro.

Astfel, noii indicatori tehnico-economici arată un cost total al proiectului de 13 miliarde lei, cu peste 3 miliarde în plus față de costurile aprobate în decembrie 2021 prin Hotărâre de Guvern, respectiv de 9,27 miliarde lei pentru construcții și montaj, de la 6,6 miliarde cât ar fi costat în urmă cu un an. Din 1,84 miliarde euro, 300 de milioane de euro reprezintă finanțarea prin PNRR. În sistemul SEAP, noul termen pentru depunerea ofertelor este 28 octombrie, în prezent licitația fiind suspendată.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Pandemia COVID 19 și Războiul din Ucraina au dus la escaladarea costurilor, o creștere chiar cu 40% la principalele materiale de pe șantier, arată Ministerul Transporturilor.

„Criza provocată de conflictul militar din regiunea Mării Negre a afectat piața construcțiilor din întreaga Uniune Europeană, având în vedere că Ucraina este principalul furnizor și producător de oțel și materie primă pentru piața europeană a construcțiilor. Consecința imediată a fost o creștere semnificativă a prețurilor la materiale, determinând creșteri și de peste 40% la unele materiale utilizate în proiectele de infrastructură, cum sunt: mixturile asfaltice, bitumul, oțelul sau fierul beton, care urmează a fi reflectate în indicele de cost total în construcții, un indice compozit care cumulează impactul creșterii cheltuielilor materiale, manoperă, utilaje și transport asupra prețului contractelor de achiziție legal încheiate pentru care finanțarea este asigurată din fonduri externe nerambursabile. Indicele de cost total în construcții este comunicat de Institutul National de Statistică. De asemenea conflictul militar din regiune a determinat o creștere semnificativă a prețului la echipamentele, utilajele și dotările independente livrate în cadrul proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, mai ales al proiectelor care au la bază contracte de furnizare echipamente, utilaje sau altele asemenea. Criza generată de virusul SARS-CoV-2 a determinat, de asemenea, declararea stării de urgenta la nivel național, dar și la nivel european, care la rândul ei a determinat o creștere a indicelui de cost total în construcții cu aproximativ 18%, din care 60% a fost generată de creșterea costului la materiale în construcții și 40% de creșterea costului cu manopera. Această creștere de preț a fost reflectată în indicele de cost total în construcții de către Institutul National de Statistică începând cu luna martie 2021”, arată Nota de Fundamentare.

Cum a motivat Boc suspendarea licitației

„După consultarea cu ministrul Transporturilor am luat decizia de a suspenda temporar procedura de achiziție până actualizăm indicatorii tehnico-economici ai investiției. Această operațiune este necesară pentru a actualiza costul de realizare a metroului având în vedere că în ultimele luni prețurile au crescut în ritm accelerat. Se pune întrebarea de ce astăzi, pentru că pe parcursul ultimelor patru zile am primit trei scrisori, dar nu pot să le prezint până la sfârșitul licitației, scrisori de la trei firme care au realizat 19 linii de metrou pe patru continente și care ne-au informat că ar fi dorit să participe, dar din nefericire din cauza prețului aprobat anul trecut și a prețurilor din prezent nu pot participa. În această situație puteam să anulăm licitația, asta însemna șase luni de zile sau să suspendăm temporar până când, în Guvern se actualizează indicatorii. Am primit acceptul ministrului Transporturilor pentru această procedură. În perioada imediat următoare vom stabili valoarea exactă de piață urmând ca imediat după aceea firmele să poată depună ofertele. Decizia este una benefică, se menține în planul de realizare prin PNRR”, a transmis Boc.

Drulă i-a acuzat pe Boc și Grindeanu de incompetență

Fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă a spus, după suspedarea licitației că, România riscă să piardă banii din PNRR pentru cele două proiecte de metrou (n.r termenul pentru decontarea prin PNRR este august 2026) și i-a acuzat pe primarul Clujului Emil Boc și pe ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu de incompetență.

„4 pași simpli ca să înțelegi cât de incompetenți la infrastructură sunt Boc și Grindeanu. Pasul 1. Boc tocmai a suspendat licitația pentru metroul de la Cluj (proiect PNRR) pentru ca Grindeanu să actualizeze indicatorii tehnico-economici ai proiectului. Indicatori pe care tot Grindeanu îi aprobase acum 8 luni în guvern și cu care Boc se lăuda atunci. Pasul 2. Grindeanu a blocat celălalt mare proiect de metrou din PNRR, metroul M4 Sud (Gara de Nord – Gara Progresu) din București. N-a reușit (nici nu s-a străduit) să obțină avizele, acordul de mediu, să aprobe studiul de fezabilitate și să lanseze licitația de lucrări. Pasul 3. Jalonul de contractare a 50% din proiectele de metrou din PNRR până la finele lui 2022 va fi ratat. Asta înseamnă risc de pierdere de bani din PNRR. Pasul 4. Boc și Grindeanu nu au reușit să aprobe nici indicatorii tehnico-economici ai Centurii Metropolitane Cluj. Știți care, proiectul despre care țipa Boc că nu e în PNRR, cel pentru care am gândit finanțare din fondurile structurale de Transport 2022-2030. Concluzia: primii la dat din gură, ultimii la făcut treabă. PNL și PSD la guvernare”, arăta Drulă.

Magistrala de Metrou M1 din Cluj Napoca și Magistrala M4 Gara de Nord – Filaret sunt cele două proiecte de metrou cu finanțare din PNRR (câte 300 de milioane de euro), dar ambele întârziate, ba chiar pentru M4 se va cere oficial Comisiei Europene înlocuirea din PNRR cu alte proiecte feroviare. Pentru primele 9 stații din proiect (lucrări la structură) este asigurată o finanțare de 300 de milioane de euro prin PNRR.

Trenurile metroului din Cluj-Napoca vor circula la un interval de 90 de secunde, iar capacitatea va fi cuprinsă între 15.000 şi 20.000 pasageri, mai puţin de jumătate din capacitatea proiectată pentru Magistralele M5 şi M6 din Bucureşti. „Construcția unei linii de metrou ușor, cu 19 stații subterane în tehnologie „rail” șină de cale ferată, cu o capacitate transport nominală/maximă la interval de 90 sec: 15.200/21.600 pasageri / oră și sens (40 trenuri / oră și sens) și un depou suprateran. Cluj Napoca este al doilea oraş din România după numărul de locuitori, iar valorile de circulaţie pe DN 1 Floreşti – Cluj Napoca sunt comparabile cu cele de pe DN 1 Otopeni – Bucureşti (şosea cu 6 benzi)”, se arată în Nota de Fundamentare a proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici.