Retrospectiva rutieră 2025. Asociația Pro Infrastructură: Terminăm anul cu 146,3 kilometri noi de autostradă și drum expres

Vestea cea mai bună din 2025 este închiderea unor verigi lipsă, arată retrospectiva de final de an a Asociației Pro Infrastructură: se circulă complet pe drumuri rapide și sigure pe relația Craiova-Pitești-București-Constanța (470 km) sau București-Ploiești-Adjud (241 km). Rețeaua din afara Arcului Carpatic începe să prindă cu adevărat formă, în sfârșit. Autostrăzile și drumurile expres aflate în exploatare trec de borna 1400, ajungând la 1416,3 kilometri, din care aproape 146,5 au fost dați în folosință în 2025.

“Terminăm anul cu 146,3 kilometri noi de autostradă și drum expres, practic în cei aproape 158 “care cu siguranță vor fi dați în trafic”, după cum am prezis în ianuarie. Consideram că “sunt șanse mari să ne apropiem pentru al doilea an consecutiv, ba chiar să trecem de borna 200 km”. Însă nu a fost să fie.
Am primit doar certitudinile. De fapt, puțin sub totalul sigur fiindcă UMB și-a concentrat armata de fierari-betoniști pe structurile-mamut de pe A7 Focșani-Tișița ca să recupereze întârzierile de-aici, nu pe Răcăciuni-Bacău, segment mai ușor de construit, cu mai puține structuri, mai lung și cu impact mai mare în trafic”, arată reprezentanții asociației.

Scenariul sigur aticipat de API, “UMB tot va livra cel puțin 60,302 km pe A7, adică loturile 2 și 3 ale A7 Focșani-Bacău între Adjud Sud și Bacău Sud, din care Centura Adjud (Domnești-Adjudu Vechi) poate și trebuie să fie deschisă în iunie-iulie, restul (până) la sfârșitul anului”, s-a dovedit a fi o singură inaugurare consistentă in-extremis în 23 decembrie între Focșani și Adjud Nord, 49 km, fără nimic altceva.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

“De aici diferența de 11 kilometri în totalul certitudinilor. Care, în rest, au fost cele preconizate de noi. Pe acest capitol nu au fost alte surprize plăcute sau neplăcute și, ca de obicei, niciun lot din nu a fost deschis înainte de ce estimam noi pe “calendarul optimist”. Ba chiar decalajele au fost semnificative în unele cazuri”, transmite API.

Retrospectiva anului, conform Pro Infrastructură:

• “În februarie-martie avem A7 Buzău-Focșani lot 1 (UMB): 4,6 km între nodurile Buzău Est și Buzău Nord.” Întârziere mare: UMB a dat în circulație ciotul abia în 11 iulie, la aproape un an în plus față de termenul contractual inițial. “Tot cam atunci, tot pe A7, 28,35 km Mizil-Spătaru (Coni-Trace).” Nici vorbă, bulgarii de la Trace și-au bătut joc de trei structuri unde au greșit sudurile tablierelor metalice, ba chiar și soluția de remediere (!!!) la unul, și abia pe 17 octombrie s-a inaugurat, fix cu un an de întârziere.
• “În aprilie-mai restul de 12,315 km pe DEx12 Albota-A1 (UMB).” Nu chiar, UMB n-a tras foarte tare și a deschis în 31 iulie, deși contractul și promisiunile spuneau noiembrie 2024. “Primăvara se încheie cu restul de 15,35 km din A1 Pitești-Curtea de Argeș (WeBuild).” Aici italienii s-au încadrat în previziunea noastră, chiar înainte de termenul contractual din septembrie 2025, și au dat drumul în 11 iunie. “Chinul Aktor și al nostru sperăm să fie gata în mai-iunie cu A0 Sud între A1 și DN6, 17,965 km.” Mega-întârzierea de doi ani a grecilor s-a încheiat pe 30 iunie.
• “În iunie avem ciotul DEx4 de la Tureni, 4,957 km (Dimex-Con-A).” Și aici antreprenorul a livrat greu, în 10 iulie, cu vreo 5 luni peste cerința contractului. “În noiembrie-decembrie așteptăm și A7 Buzău Vest-Buzău Est, 13,9 km (Nurol).” Aici turcii au fost ceas: s-au încadrat fix în contract și în previziunea noastră, 27 noiembrie.

“Din păcate, față de scenariul nostru cu șanse mari de îndeplinire, realitatea a adus un minus de 25% în kilometri, adică nu s-a inaugurat nimic în afară de certitudini. UMB a fost sub așteptările noastre, în 2025 livrând “doar” 66 kilometri, în evaluarea noastră de început de 2025 dându-le șanse mari să mai dea în circulație încă vreo 40 km pe A7 plus DEx6 Galați-Brăila, adică o performanță similară cu recordul din 2024. Detalii despre rezultatul UMB din acest an găsiți în comunicatul nostru din 21 decembrie.
Nici pe A3 sau A0 n-am avut mai mult noroc, iar întârzierile celor de la UMB pe A7, A3, A0 și DEx6 din păcate ajung să fie semnificative, mai ales în contextul în care se cumulează pe mai multe șantiere.
Și nu, motivul nu este lipsa banilor, ci a capacității, așa cum vă explicăm din 2022. Pe infrastructura rutieră majoră, antreprenorii au fost plătiți ceas: în cele 60 de zile scadente, în medie la 20 de zile, mai ales în 2024 dar chiar și în 2025. Au fost ceva sincope în toamnă, la rectificarea bugetară, dar închidem 2025 cu toate facturile constructorilor plătite la zi. Cel mai mare beneficiar este desigur UMB care, de exemplu, a încasat aproximativ 1 miliard de lei pe A7 Focșani-Bacău cu o săptămână înainte de Crăciun”, arată API.

Despre startul noilor șantiere în 2025:

• A0 între A1 și DN1, lucrări (mai) serioase față de cele timide din 2024 pe A1 Sibiu-Pitești secțiunile 2 și 3, A3 Suplacu de Barcău-Chiribiș și lotul vecin spre Biharia, A8 Târgu Mureș-Miercurea Nirajului și Leghin-Moțca dar și A13 Boița-Făgăraș, diverse tronsoane.
• Din lipsa banilor, DEx16 Oradea-Arad mai stă o tură.
  “Acest an ar trebui să ne aducă și centurile rutiere de la Biharia, Făgăraș, Zalău, Mizil și Comarnic. Și drumul de legătură A1-DN69 la nord de Timișoara.”  S-au deschis: Făgăraș pe 31 iulie, conexiunea A1-DN69 pe 13 octombrie, Mizil pe 22 octombrie, Biharia în 15 noiembrie și “rușinea” de la Zalău în 17 decembrie. Comarnic nu, nu e grabă.
• Autostrăzile și drumurile expres aflate în exploatare trec de borna 1400, ajungând la 1416,3 kilometri, din care aproape 146,5 au fost dați în folosință în 2025.