Pensionarul din 2035: 300 de euro de la stat, 150 de euro de la Pilon II, plus cât și-a mai pus el deoparte

Suntem cu 10-15 ani înainte de declanșarea plăților pensiilor către „generația decrețeilor” și parcă am fi descoperit acum că bugetul public – așa numitul Pilon I retristributiv – va fi împovărat de aceste plăți și nu va putea susține creșteri aberante de pensii, așa cum promit uneori câte unii.

Parcă am vrea să contrazicem matematica implacabilă, aceea care spune că, la acel moment, în jurul anului 2035, pensia de la stat va reprezenta cam 30% din ultimul salariu. De exemplu, pentru cineva care va ieși la pensie în anul 2035 și a avut la acel moment un salariu de 1.000 de euro, pensia la care se va putea aștepta va fi de circa 300 de euro.

Ca și cum cineva care acum câștigă 5.000 de lei salariu net și ar ajunge la vârsta pensionării, de luna viitoare ar primi doar 1.500 de lei. Desigur, în termeni nominali, sumele vor fi mai mari din cauza inflației din următorii 15 ani, însă raportul general acesta va fi: pensia de la stat va reprezenta o rată de înlocuire de circa 30%. Menționez că la acest moment rata de înlocuire este de 40%, respectiv cineva cu un salariu de 5.000 de lei net, intră în pensie cu o sumă de circa 2.000 de lei. Însă rata aceasta de înlocuire va tot scădea, din motive demografice.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Ce ar putea face politicienii în următorii 15 ani?

Ar putea să ne dea speranțe că această matematică se va schimba, ca prin minune. Ar putea să forțeze limitele bugetelor, astfel încât să ne dea senzația că ne vom permite pensii mai mari decât acel 30%. Poate va fi 35%.

Avem și economiști care susțin că Guvernele „rău-voitoare” nu găsesc soluții pentru creșterea mai accelerată a pensiilor, pe când cele „bine-voitoare” vor acorda de la ele însele niște creșteri mai mari.

Pilonul II este bun și insuficient

Cum, doar până în 150 de euro va primi din Pilonul II cineva care se pensionează prin preajma anilor 2035? Da, aceleași calcule arată acest lucru, anume că pensia privată va reprezenta doar 10-15% din ultimul salariu, dacă lucrurile rămân cum sunt acum.

Motivele? Au fost chiar sub ochii noștri și le-am văzut în ultimii 10 ani:

• în primul rând contribuțiile automate au rămas sub nivelul gândit inițial. Niciodată nu am ajuns la 6% din salariul brut, acum suntem doar la 3,75%. Guverne de toate culorile au întârziat sau nu au aplicat aceste creșteri, care ar fi însemnat ca pensia privată să fie cu 60% mai mare față de scenariul actual. Nu a ieșit nimeni în stradă pentru că nu s-a majorat contribuția la pensia privată.
• în al doilea rând, la câte 4 sau 8 ani, apar dispute politice legate de aceste pensii. Mizându-se pe faptul că mulți nu își fac calcule într-o perspectivă de peste 20-30 de ani, ne aducem aminte că în perioada 2017-2019 eram foarte aproape ca acest Pilon II să fie desființat. În final nu s-a ajuns la acest lucru, dar ecoul în rândul populației, cum că „ar fi fost o idee bună”, a fost unul semnificativ.
• contestatarii sistemului multi-pilon, cei care stau la pândă să urmărească vreo scădere de bursă sau vreun randament insuficient al fondurilor ca să demonstreze că nu sunt bune, mai invocă și argumente de tip „Chile”, unde pensiile private au fost insuficiente, iar în final tot a fost nevoie de o completare din partea statului. Așa este, pentru că și chilienii au avut Guverne care au direcționat volume insuficiente către pensiile private, astfel încât în 30 de ani nu s-au acumulat sume decente acolo. Plus că au facut greșeala să vrea să înlocuiască dintr-odată sistemul public cu cel privat, ceea ce se poate face doar treptat.

În timp, acumularea privată de capital pentru pensie ar trebui să predomine, însă acest lucru se întâmplă în mai mult de o generație:

• în 2035, pensia de la stat va fi 30% din ultimul salariu, iar cea de la administratorul privat ar putea fi până în 15%, însă, ulterior, acest raport se va rebalansa. E posibil ca pentru pensionarii din anii 2040-2050, pensia de la stat să reprezinte chiar mai puțin decât cea acumulată privat, Pilon II, Pilon III, eventual pensie ocupațională.

Acum vorbim de reforme, când multe soluții le avem sub ochii noștri

Nu sunt adeptul ideii că sistemul de pensii trebuie regândit din temelii. Sistemul are nevoie de câteva ajustări din mers, multe dintre ele enunțate deja în spațiul public. Nu vorbim de soluții miraculoase, ci de aplicarea unor soluții logice, cum ar fi:

• Creșterea contribuțiilor la pensia Pilon II. Premierul Florin Cîțu enunța cu mult entuziasm acest lucru încă de la începutul anului 2020. Însă ținta de 6% din salariul brut nu mai apare pe nicăieri acum. Dacă procentul alocat la Pilon II ar crește în câțiva ani de la 3,75% la 6%, poate nu pentru cei din 2035, dar pentru cei din 2040-2045, pilonul administrat privat ar începe să conteze din ce în ce mai mult.
• Creșterea deductibilității fiscale pentru Pilonul III facultativ, care la acest moment este de doar 400 euro/an. O majorare a acestei facilități ar încuraja economisirea voluntară, care să adauge peste rata de înlocuire de 40-45% (Pilon I + Pilon II) de mai sus.
• Plafonarea / diminuarea pensiilor speciale. Chiar dacă acestea nu au legătură directă cu bugetul public de pensii, ci cu bugetul general al țării și chiar dacă volumul lor este de câteva sute de milioane de euro anual și nu ar rezolva în sine problema generală, plafonarea acestor pensii speciale duce către revenirea la principiul contributivitătii. Să vorbești în spațiul public despre creșterea vârstei de pensionare, când ai „speciali” care intră în pensie la 45-50 de ani este cel puțin indecent.
• și da, în mixul de măsuri intră și creșterea vârstei de pensionare în următorii 10 ani. Ea nu poate fi o soluție de sine stătătoare, de aceea este deranjantă aducerea în discuție fără celelalte componente de mai sus. Însă din nou, revenind la matematica implacabilă, până la urmă ne vom alinia și creșterii vârstei de pensionare, așa cum se întâmplă și în alte țări din Europa. Probabil în trepte, probabil întâi voluntar, căci nu ne referim aici la lucrătorul din mină sau din siderurgie, ci la munci care pot fi desfășurate și după vârsta de 65 de ani.

Dincolo de toate cele de mai sus, care conduc cumulat la o pensie de maxim 40-45% din ultimul salariu, va conta foarte mult cât economisește și cât investește fiecare individ.

Un aspect pozitiv este că o bună parte a populației României deja economisește, iar acest lucru se vede de un deceniu încoace. O parte din aceste economii migrează treptat către diverse forme de investiție pe termen mediu și lung.

Cristian Tudorescu este consultant financiar.