Premierul Ciolacu, întâlnire la Ministerul Finanțelor cu Marcel Boloș, în contextul discuțiilor despre noile taxe

Redacția aug. 2, 2023 1 comentarii
Marcel Ciolacu Marcel Boloș

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit, miercuri dimineață, cu ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, în contextul discuțiilor despre noile măsuri fiscale pentru acoperirea găurilor bugetare.

Întâlnirea are loc la Ministerul Finanțelor.

Șefii PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, au anunțat luni prin postări pe rețelele sociale că au căzut de acord asupra unor tăieri de cheltuieli estimate la 6 miliarde de lei în acest an, precum și creșteri de taxe în valoare similară, pentru a acoperi deficitul bugetar.

Liderul USR, Cătălin Drulă, afirmă că PNL este azi „partidul care spoliază mediul privat din România, antreprenorii, clasa de mijloc, activitățile independente pentru a hrăni clientela nesătulă de partid”, un partid cu liberal doar în nume care supraimpozitează și taxează tot ce prinde, lovește în mediul de afaceri, împinge la faliment sau la negru activitatea economică.

Măsurile fiscale care apar într-un proiect de OUG prezentat de Economedia, G4Media și alte publicații nu sunt finale, iar unele dintre propuneri au fost deja respinse în coaliție, din cauza impactului bugetar, au declarat pentru G4Media surse din PNL.

Sursele citate susțin că forma proiectului de ordonanță de urgență este neactualizată.

Draftul de ordonanță privind noile măsuri fiscale pentru acoperirea găurilor bugetare prevede mai multe măsuri criticate deja dur de mediul de afaceri: impozit de 3% pentru microîntreprinderi cu venituri de peste 300.000 de lei, impozit pe deținerea mai multor proprietăți imobiliare.

De asemenea, draftul prevede că scutirea de impozit pe venit pentru IT-iști se aplică doar pentru veniturile de sub 10.000 lei.

Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor prevăzute în proiectul de OUG sunt:

a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 300.000 lei inclusiv și care nu desfășoară activitățile prevăzute la lit. b) pct. 2;
b) 3%, pentru microîntreprinderile care:
1. realizează venituri peste 300.000 lei;
2. desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a softului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice, pentru activități ale notarilor și avocaților, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.

Prevederile intră în vigoare la data de 1 octombrie 2023.

Citește toate prevederile din OUG pe Economedia

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Comentarii

  1. Romania se afla in pragul declanșării procedurii de deficit excesiv. Asta înseamnă că în cazul în care o țară membră UE are un deficit bugetar care depășește 3% din PIB și/sau nivelul datoriei publice reprezintă peste 60% din PIB , declansarea unei proceduri de deficit excesiv este, pe deplin, justificată. Comisia Europeană recomandă României să pună capăt deficitului bugetar excesiv până în 2024. In acest sens, guvernul s-a angajat că deficitul bugetar va scădea la 4,4% din PIB în 2023 şi la 2,9% din PIB în 2024, aşa cum recomandă Comisia Europeană pentru ieşirea din procedura de deficit excesiv.
    Numai că, la mai bine de 32 de ani de la Revolutia Română din Decembrie, 1989 si de la căderea comunismului România este incă un stat nereformat . Aceasta este principala cauză a prelungirii starii de tranzitie, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan economic, social si cultural. Romania a ieșit din comunism o țară săracă, obosită, incapabilă să se adapteze repede la modelul economiei de piață. Ca nivel de dezvoltare, eram cu zeci de ani în urma Europei Occidentale. Tranziția României a început cum nu se putea mai prost si practic nu s-a incheiat nici până astăzi. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Nici după aderarea la Uniunea Europeană in anul 2007 România nu a profitat prea mult din cauza lipsei de reforme interne si a centralizarii excesive, soldată cu atragerea scazută de fonduri europene.
    De aceea, este nevoie de reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, pentru care sunt necesare reforme structurale profunde precum:

    -Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;

    -Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;

    -În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;

    -Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;

    – Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.

    Referitor la reforma administrativ-teritorială care este una învechită și care costă mult prea mult, trebuie subliniat faptul că în prezent diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi aparatul administrativ este supradimensionat, fără să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.

    Uniunea europeana nu recunoaste caracterul de regiune decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu.

    Există două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea constitutiei si introducerea categoriei administrative de „regiune” in legea fundamentală. A doua cale este mai simplă si se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.

    În plus la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean.

    In plus, atragerea fondurilor europene, in special cele prevăzute pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este conditionată si de îndeplinirea celorlalte reforme sau “jaloane” propuse de România si agreate împreună cu oficialii Comisiei Europene, si anume:

    -Reforma pensiilor speciale si trecerea lor pe principiul contributivității;

    -Reforme în politica fiscală;

    -Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;

    -Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;

    –Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;

    –Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;

    -Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;

    -Transport fără emisii de carbon;

    -Energie Regenerabilă.
    In loc să vină cu reforme autentice care să contribuie la relansarea economică si la reducerea deficitului bugetar, guvernul coalitiei PSD-PNL apelează al cresterea poverilor fiscale prin introducerea de noi taxe si impozite sau la cosmetizări neserioase precum cele incluse in “Draftul de ordonanta” :
    Vezi: https://cdn.economedia.ro/wp-content/uploads/2023/08/Draft-ordonanta-masuri-fiscale-1.pdf

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *