Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, miercuri, în deschiderea ședinței de Guvern, că trebuie ca și statul să dea un exemplu prin reducerea cheltuielilor bugetare, deși, din impactul total de 20 de miliarde lei al proiectului de lege privind măsurile fiscale, circa 16 miliarde lei sunt venituri care vor fi colectate în plus de la mediul privat, iar doar circa 3 miliarde lei reprezintă reduceri ale cheltuielilor bugetare. El a mai anunțat că salariul minim brut din economie crește la 3.300 lei, iar salariul minim în construcții la 4.500 lei
Guvernul dezbate, miercuri, în primă lectură, proiectul de lege privind măsurile fiscale și reducerea cheltuielilor bugetare.
Principalele declarații:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Azi consultările pe tema ordonanței privind măsurile fiscal-bugetare, ne ne-am întâlnit în utimele zile cu grupurile parlam, cu structurile asociative ale administrației locale, cu organizațiile neguvernamentale, dar și cu patronatele și siniccatele.
Acum putem să discutăm în primă lectură acest proiect care propune așezarea sistemului fiscal pe baze echitabule. Vrem să stimulăm munca cinstită și să descurajăm portițele de optimizare fiscală și evaziune.
Propunem o abordare echilibrată cu patru componente. Reducerea cheltuielilor statului este prima, urmată de creșterea colectării și combaterea evaziunii fiscale. Iar elementele cheie sunt legate de supraimpozitarea luxului, viciului și profitului excesiv și extrem de important de asigurare a echității fiscale între contribuabili.
Reducerea cheltuielilor statului este principiul de bază de la care am plecat. Nu poți să ceri doar sectorului privat să facă eforturi, trebuie ca și statul să dea un exemplu. Astfel, reducem masiv funcțiile de conducere din aparatul bugetar. Tăiem posturi vacante, comasăm și descentralizăm instituții ca să reducem birocrația și limităm cheltuielile statului inclusiv prin plafonarea sporurilor. Cu salariu la stat de 8.000 lei nu poți cere vouchere de vacanță plus indemnizație de hrană. Cei cu salarii mici vor primi în continuare vouchere, chiar le creștem valoarea, dar e total incorect să le dăm și superbugetarilor. În plus, nu mai poți să fii șef la o companie de stat cu zeci de consilieri, secretare și bonusuri uriașe și tu să fii pe pierderi.
Un capitol important îl reprezintă măsurile de reducere a fraudei și evaziunii fiscale. Creștem masiv amenzile și trecem pe scară largă la confiscarea bunurilor din evaziune.
Introducem un instrument nou, numit e-Sigiliu, ca să vedem trasabilitatea mărfurilor și impozităm cu 70% sumele nejustificate de persoanele fizice.
Am ținut mult la supraimpozitarea luxului, a viciului și, mai ales, a profiturilor excesive. Cred cu tărie că sunt necesare și legitime. Mai ales în această perioadă. Cine are proprietăți scumpe de peste 500.000 euro sau mașini scumpe este normal să plătească mai mult.
De asemenea, alcoolul, tutunul, băuturile cu zahăr și ulterior jocurile de noroc trebuie taxate mai mult. Asta pentru că produc efecte ce devin probleme majore de sănătate publică ale țării.
Taxăm suplimentar profitul băncilor și, mai ales, venim cu o nouă filosofie în cazul companiilor mari, care vor plăti un impozit de minimum 1% din cifra de afaceri. Este o măsură de echitate pe care o propun de 2 ani de zile, de când eram în opoziție, ca marile companii să plătească măcar nivelul minim al unei companii românești.
Avem însă grijă ca investițiile acestor mari companii, sume importante, să fie protejate, fiind eliminate în calcului acestui impozit.
Asigurăm echitatea fiscală între contribuabili prin eliminarea graduală a excepțiilor și privilegiilor fiscale. Aceste facilități fiscale sunt estimate la 75 miliarde lei, aproape 5% din PIB. Nu putem continua cu acest sistem ciuruit fiscal, care a devenit un paradis fiscal.
În paralel, însî, creștem salariul minim pe economie. Majorarea este de 10% la cel general, de la 3.000 la 3.300 lei, și cu 12,5% în construcții, de la 4.000 la 4.500 lei.
Nu mărim cota generală de TVA de 19%. Și păstrăm cota redusă de 5% la lemne, energie termică, cărți, manuale, evenimente culturale, respectiv cota de 9% la alimente și medicamente.