Federaţia Patronală a Energiei cere Guvernului consultare reală şi timp pentru analiză asupra proiectului de OUG de modificare a Codului fiscal

Federaţia Patronală a Energiei (FPE) atrage atenţia că măsurile propuse în Proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor măsuri fiscal bugetare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative au fost elaborate în lipsa unei consultări transparente, fără timp suficient pentru analiză şi fără un dialog social autentic cu reprezentanţii mediului economic, transmite Agerpres.

Federaţia consideră că aceste iniţiative încalcă principiile bunei guvernări, ignoră promisiunile recente făcute de Guvern în relaţia cu patronatele şi riscă să distorsioneze concurenţa, să descurajeze investiţiile şi să afecteze funcţionarea unui sector strategic pentru economie, în timp ce menţinerea impozitelor suplimentare în sectorul petrol şi gaze şi introducerea unor noi măsuri fiscale vor avea efecte negative asupra întregii pieţe energetice, se arată într-un comunicat al federaţiei.

„FPE îşi exprimă opoziţia fermă faţă de prelungirea Ordonanţelor de urgenţă nr. 5/2013 (privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităţilor cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural n.r) şi nr. 6/2013 (privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale n.r), concomitent cu menţinerea impozitului pe cifra de afaceri aplicabil sectorului de ţiţei şi gaze, măsuri care accentuează suprataxarea şi afectează grav sectoare economice strategice. Aceste decizii adâncesc instabilitatea fiscală şi subminează capacitatea industriei de a susţine investiţii pe termen lung. Într-un context regional şi internaţional marcat de competiţie economică accentuată, România are nevoie de o industrie puternică, sprijinită de un sector energetic stabil şi predictibil. Politicile fiscale impredictibile, adoptate fără consultare şi fără o viziune coerentă, slăbesc competitivitatea economică şi pun în pericol securitatea energetică”, semnalează reprezentanţii FPE.

Potrivit acestora, asigurarea securităţii energetice şi tranziţia către tehnologii verzi presupun investiţii masive, imposibil de realizat într-un climat fiscal instabil, iar menţinerea unui cadru fiscal predictibil nu este o solicitare formală a industriei, ci o condiţie esenţială pentru dezvoltarea economică sustenabilă.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Federaţia subliniază că industria energetică şi-a demonstrat constant responsabilitatea, contribuind în 2022 cu 48,8 miliarde lei la bugetul general consolidat, o creştere de 62% faţă de anul anterior. Însă, această contribuţie a fost determinată în principal de o creştere accelerată a impozitării suplimentare, în special în sectorul gazelor naturale.

FPE cere Guvernului consultare reală şi timp pentru analiză asupra proiectului de OUG de modificare a Codului fiscal.

„În acest context, FPE solicită explicit un dialog social real, substanţial şi constant, în care poziţiile industriei să fie ascultate şi integrate în procesul decizional. Este necesar timp adecvat pentru analiză, evaluări de impact şi consultări autentice, nu decizii adoptate în regim de urgenţă, fără fundament economic solid. Totodată, Federaţia subliniază că orice modificare fiscală semnificativă trebuie anunţată cu un termen minim de 6 luni înainte de aplicare şi integrată într-un calendar multianual de politici fiscale, care să ofere mediului economic predictibilitatea necesară pentru planificarea investiţiilor şi dezvoltarea pe termen lung. În lipsa acestor principii, România riscă să piardă investiţii strategice, locuri de muncă şi oportunităţi de dezvoltare într-un sector vital pentru economie”, se subliniază în comunicat.

Solicitările FPE vizează: iniţierea unor consultări reale şi transparente cu industria şi patronatele reprezentative; adoptarea unor politici fiscale predictibile, anunţate din timp şi integrate într-un cadru multianual coerent; reanalizarea măsurilor fiscale propuse, având în vedere impactul economic real.