Peste 94% dintre angajații de la stat spun că nu se tem sau se tem foarte puțin că își pot pierde locul de muncă, deși în mai mult de jumătate de an, s-a discutat constant în spațiul public despre restructurări în administrația publică în contextul alegerilor, potrivit unui studiu realizat de Centrul de formare „Asociația Profesională a Specialiștilor în Administrație Publică” (APSAP).
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Datele studiului arată:

Centrul de Formare APSAP a realizat acest studiu național în perioada martie – iunie 2025, intervievând 4.743 de angajați din administrația publică.
„Cei mai mulți o tratează cu o vagă îngrijorare, de formă, ”într-o oarecare măsură”. Asta înseamnă că aproape 95% dintre angajații din sectorul public nu cred că eficientizarea anunțată de politicieni îi va atinge în vreun fel, și, sincer, dacă ne uităm la istoricul promisiunilor ratate de „reformă a statului”, probabil că au dreptate. Dar tocmai aici stă problema. Nu poți vorbi despre eficiență și responsabilitate publică într-un sistem în care se știe, și se simte, că nimeni nu pleacă, indiferent cât (sau cât de prost) muncește. Adevărul e că România nu va reuși nicio reformă reală până când sistemul de evaluare al performanțelor individuale bazat pe indicatori de rezultat nu va pătrunde și în instituțiile statului”, punctează Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP și fondatorul platformei cursuri-functionari.ro.
Ce cred funcționarii publici despre munca lor și a colegilor?
Întrebați dacă consideră că în instituția din care fac parte există persoane care nu își îndeplinesc responsabilitățile și ar trebui concediate, aproape 40% spun că există persoane care ar trebui mai bine evaluate și motivate.
Întrebați dacă în instituția în care lucrează există persoane care nu își îndeplinesc responsabilitățile și care ar trebui concediate, peste 60% spun că toți colegii lor își fac treaba corespunzător sau că unii colegi ar mai trebui evaluați.
Studiul arată că funcționarii publici se evaluează ca fiind foarte buni la ce fac, ba chiar excepționali. 43,4% spun că rezultatele muncii lor sunt „foarte bune”, iar alți 49,1% le consideră „bune”. Doar un mic procent de 7% au curajul să spună că nu sunt pe deplin mulțumiți de rezultatele muncii lor. În peste 90% din cazuri, respondenții spun că instituția le validează munca.
Echipamente și competențe ale funcționarilor publici
Aproximativ 3.000 de viceprimari și secretari generali ai unităților administrativ-teritoriale din mediul rural au fost informați oficial, dar și informal, despre cursurile gratuite pentru angajații lor susținute integral de Fundația Centrul de Formare APSAP. Cu toate acestea, din cei aproximativ 5.000 de cursanți, aproape 85% dintre cursanții provin, în continuare, din mediul urban.
Unul dintre motivele pentru interes scăzut este faptul că dispozitivele electronice din instituțiile publice nu dispun de dotările minime necesare pentru o comunicare eficientă, cum ar fi cameră web și microfon, conform datelor preliminare ale unui studiu la care au răspuns aproape 1.000 de angajați de la stat înscriși la cursurile gratuite.
Astfel, 46% dintre calculatoarele utilizate de angajații din administrația publică nu sunt echipate nici cu cameră, nici cu microfon, iar 13% dispun de doar unul dintre cele două.
Când vine vorba de venituri, peste 60% dintre angajații din administrația publică câștigă între 3.001 și 7.000 de lei net.
Conducerea instituțiilor ar trebui să seteze obiective clare, măsurabile, orientate către cetățean și eficiență reală, potrivit studiului.
Printre obiectivele date se numără:
- eliminarea completă a hârtiei în relația cu publicul,
- digitalizarea integrală a serviciilor de urbanism, taxe și autorizații,
- introducerea sistemelor online de plată, programare și urmărire a cererilor,
- conectarea bazelor de date între instituții pentru eliminarea solicitării de adeverințe și documente redundante,
- posibilitatea de a rezolva absolut orice solicitare prin mijloace electronice – de la depunerea dosarului de pensionare la obținerea certificatului de naștere.
„Companiile private susțin lunar sistemul public prin contribuții consistente: 19% din fiecare leu în TVA, 16% impozit pe profit, 8% pe dividende, plus taxele sociale aferente fiecărui salariu. Antreprenorii români plătesc două salarii: unul angajatului, unul statului”, menționează studiul.