Cafeaua bună înseamnă și oameni buni, de la fermier la producător, de la barista până la consumatorii pasionaţi de gust. Mihai Panfil, fondatorul Origo Coffee şi antreprenorul care a adus cultura cafelei de specialitate în România, ne spune mai multe despre business-ul născut din pură pasiune pentru gust şi din dorinţa de a prepara în România cafea “ca la un Campionat Mondial”.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Urmăriţi interviul integral şi sesiunea fire chat cu Mihai Panfil aici:
Filmare și montaj: Andrei Tinca
Începuturile afacerii
Pasiunea pentru cafeaua de specialitate și dorința de a oferi o experiență autentică au transformat o mică afacere într-un punct de referință pe piața din România. Mihai Panfil, fondatorul Origo, a fost un deschizător de drumuri, educând publicul și ridicând standardele industriei. Într-o discuție despre provocările antreprenoriatului, Panfil dezvăluie parcursul său, de la primele contacte cu cafeaua de calitate în Italia, până la consolidarea unui brand care astăzi include o prăjitorie, mai multe cafenele și o comunitate solidă de iubitori de cafea: “La început aveam un prăjitor de cafea şi am făcut toate greşelile posibile”, relatează MIhai Panfil, mărturisind însă că toate aceste greşeli de la începutul carierei antreprenoriale au fost lecţii necesare pentru a pune bazele unei afaceri longevive, de succes.
Fascinaţia pentru lumea gustului
Totul a început dintr-o curiozitate și o fascinație pentru complexitatea aromelor cuprinse într-o singură ceaşcă de cafea. Lucrând în domeniul ospitalității de la 15 ani, specializat pe cocktailuri, Mihai Panfil nu acorda o importanță deosebită cafelei, dar o vizită la Campionatul Mondial de prăjire a cafelei i-a schimbat radical traseul; „Mă fascina lumea cafelei, mai ales când experții discutau «asta este o Etiopia, e uşor florală, asta e Brazilia, are note de nuci» şi nu puteam să înțeleg cum ei pot să distingă aromele în cafea, lucru care m-a făcut să mă întorc din nou la al doilea curs acolo. Cu cât înțelegeam mai mult, cu atâta era mai complex”, mărturisește antreprenorul. Chiar şi acum, ceea ce menţine activ interesul lui Mihai Panfil pentru lumea cafelei, precum şi dorinţa lui de a-şi continua formarea este faptul că “trebuie să ai un anumit stil de viață, să fii conștient de orice experimentezi” şi, “oricât ai învăța, oricât de mult ai știi, ai totuşi senzația că nu știi nimic”.
Cum a ajuns cafeaua de specialitate în România
Reîntors în România, Mihai Panfil a observat o nișă neexploatată: cafeaua proaspăt prăjită și preparată corect.
“La început, când am deschis, cafeaua bună era foarte greu accesibilă. Cred că în primii doi ani aveam oameni care parcurgeau 20-30km ca să bea o cafea bună în fiecare zi, lucru care era inedit, să vezi cât de mult iubesc oamenii produsul şi momentul de a consuma cafea”.
Acum, domeniul cafenelelor s-a dezvoltat foarte mult: “pare un business uşor, să-mi deschid o cafenea – e visul oricui”. Cu toate acestea, domeniul cafelei de specialitate nu este lipsit de provocări, de la sursa primă – cafeaua verde -, până la experienţa de cafenea şi identificarea/pregătirea unui barista potrivit.
Relaţia cu fermierii
O primă provocare pentru orice producător de cafea de specialitate o reprezintă cultura de cafea verde, mai precis dezvoltarea unei relaţii directe cu producătorii, care să fie bazată pe încredere, identificarea celor mai bune loturi, dar şi gestionarea creşterii preţurilor ca urmare a schimbărilor climatice şi a apariţiei unor noi state pe piaţa consumatorilor de cafea.
E foarte important ca lanțul acesta (furnizor – importator) să fie scurt, dar asta poți să o faci doar în momentul în care ai volume și poți cum achiziționa direct. Când ești la început, nu poți să cumperi direct de la producător decât cu niște costuri foarte mari. Însă în momentul în care cumperi din țara direct producătoare de cafea, tu ajungi să cumperi loturi mai bune, pentru că cele mai bune loturi se vând mereu cel mai repede la sursă, după care cafeaua ce nu se vinde rămâne pe listele de la exportatori. Este o muncă riguroasă. De asemenea, în fiecare an trebuie să mergi în țările respective, trebuie să menții relațiile respective, trebuie să înțelegi ce se întâmplă economic și din punctul de vedere al al agriculturii, ca să poți să iei decizii informate.
Eu sunt foarte mult timp plecat. În fiecare an, în decembrie-ianuarie mă duc în Etiopia să achiziționez cafele de acolo. În septembrie urmează să mă duc în Brazilia și de fiecare dată îmi propun să văd pe an una-două țări producătoare de la care cumpăr cafea. Apoi mai sunt festivalurile și evenimentele de cafea europene și internaționale la care mă duc pentru a cunoaște oameni din industrie, pentru a mă conecta cu ei și a ști tot ce este nou în domeniul cafelei.
O altă provocare generală pentru piață este creșterea prețului cafelei verzi, mai ales în contextul schimbărilor climatice şi în condiţiile în care state asiatice în principal consumatoare de ceai, cum ar fi China şi India, îşi îndreaptă atenţia (şi resursele) către importul de cafea verde şi prepararea cafelei de specialitate.
Se poate educa gustul?
Una dintre cele mai mari provocări a fost educarea pieței: “cred că avem o datorie față de educația cafelei în România. Avem rolul de a informa consumatorul cu privire la ce consumă”, notează Mihai Panfil, referindu-se la contextul actual, în care numeroase branduri mari preferă să combine aromele, să potenţeze gustul cafelei sau, dimpotrivă, să îl dilueze cu diferiţi compuşi. În final, profilul persoanei pasionate de cafeaua de specialitate este “profilul persoanei pasionate de gust”, însă plăcerea oferită de cafeaua bună este şi ceva care se învaţă, se deprinde în timp: „la început, 99% dintre clienți cereau zahăr. Astăzi, cred că sub 3% mai cer. A fost un proces de educare și de a oferi încredere oamenilor că beau ceva de calitate”, explică fondatorul Origo.
Cei mai interesanți mi se par partenerii din orașe mici, care pur și simplu fac business-uri puternice și frumoase, pentru că au o pasiune pentru ceea ce fac. Oamenii simt lucrul ăsta și se atașează de brandul respectiv.
Barista, ospitalitate, comunitate
Nimic nu poate înlocui experienţa de cafenea. Cu toate acestea, un barista reuşit se formează în timp. Este nevoie de experienţă şi trebuie să cunoşti foarte bine atât brandul, cât şi clientul.
Eu lucrez cu foarte mulți tineri și sunt fascinat de ei și de capacitățile lor. Din ce în ce mai mulți dintre ei sunt introverţi, le este mai greu să comunice cu necunoscuții, însă cafeaua și munca în cafenea, alături de o echipă, te fac să interacţionezi cu angajaţi şi consumatori foarte diferiți. E un domeniu antrenant pentru ei și mai ales pentru viață, te ajută să te dezvolţi ca om.
Pregătirea nu este uşoară, însă, mai ales ţinând cont că educaţia în domeniul ospitalităţii încă nu este foarte bine dezvoltată în România.
Cred că trebuie să fim cu toții conștienți că lucrăm în primul rând domeniu ospitalității, că lucrăm cu oamenii, că trebuie să avem grijă de ei – asta înseamnă ospitalitatea. Cred că la un moment dat mai cu toții vor învăţa să servească o cafea bună, o să devină o normalitate și pentru București. Atunci diferențiatorul principal va fi cât de atent eşti, cât de multă grijă ai faţă de comunitate și faţă de oaspeții tăi. Caracterul personal al servirii, conversaţia de calitate, atenţia la oameni și comunicarea cu ei. Ăsta este diferențiatorul, pentru că domeniul echipamentelor care fac cafea se dezvoltă foarte mult, dar ele nu vor putea relaționa consumatorul.
Deşi potenţialul HoReCa al României este imens, încă nu există suficientă educaţie în domeniul ospitalităţii. “Nu există infrastructură pentru a crea oameni și profesioniști în domeniu, şi atunci, din păcate, tot ce înveți, înveți lucrând într-un loc sau în altul, dar nu într-un mod organizat, structurat și cred că avem nevoie de foarte mulți profesioniști în domeniu. Fiecare cafenea, fiecare lanț de cafenele are nevoie de oameni care să conducă aceste business-uri și cred că un alt lucru general pentru piață este că ne lipsește puțină educație financiară”, notează Mihai Panfil. Iar pregătirea unei echipe care să poată conduce o cafenea necesită, totodată, antrenarea unui barista care să recunoască aromele din cafea, să le potenţeze, să ştie ce să facă atunci când lucrează cu un lot de cafea de specialitate.
Dacă vrei să-ți faci un restaurant, ai nevoie de un șef-bucătar. Dacă vrei să-ți faci o cafenea, trebuie să ai un barista foarte bun, care să știe să extragă cafeaua.
Echipa Origo educă, aşadar, publicul în domeniul consumului cafelei de calitate, dar şi pe cei dornici să înveţe cum să prepare o cafea bună “avem foarte multe cursuri hobby pentru a facea cafea acasă, şi atunci, prin noi, poți accesa educație profesională în domeniul cafelei și ca plăcere, nu neapărat pentru a face un business de cafenea”, explică Mihai Panfil. În plus, există Festivalul COFFeEAST care, de doi ani încoace, transformă Bucureştiul într-un nucleu al gustului şi pasiunii pentru cafea, cu peste 35.000 de vizitatori, 250+ de expozanţi şi numeroase cafenele implicate.
Astfel de festivaluri devin şi prilej pentru amintiri, precum cele de care ne vorbeşte Mihai Panfil în sesiunea Fire Chat, disponibilă în interviul integral!
În final, putem fi de acord că, fără cafea, lumea ar fi „mai tristă. Cu siguranță mai tristă și mai sober”.
Acest interviu a fost transcris cu Vatis Tech.
Un singur lucru este sigur când te vei apuca de antreprenoriat: că te vei lovi de provocări numeroase și surprinzătoare. Prin seria „Provocări de antreprenor”, Economedia își propune să descopere care sunt principalele provocări cu care se confruntă antreprenorii români și cum reușesc să le transforme într-o oportunitate de creștere, dezvoltare și inovare.
Urmărește episoadele anterioare:
VIDEO | Provocări de antreprenor. dMonitor ajută companiile să își cunoască rapid clienții riscanți
VIDEO | Provocări de antreprenor. Loopple.AI – platforma prin care îţi poţi crea un website în mai puţin de 30 de secunde / Fredy, cofondator: „Principalul factor diferențiator este că nu ai nevoie de niciun fel de cunoștință tehnică”
