Noua realitate din piața muncii

Dacă îți cauți un nou angajat sau un loc de muncă, azi, piața arată altfel. Realitatea locurilor de muncă dar și nevoile angajaților și ale angajatorilor au virat în altă direcție. Activez în domeniul serviciilor de recrutare și executive search de 21 de ani, dar pot să spun că aceasta este cea mai mare modificare pe care am simțit-o în piață.

Care sunt semnele acestor schimbări? Întrebările din partea candidaților au început să fie următoarele:

1. Ce model de job este – 3 cu 2 sau 2 cu 3? – adică 3 sau 2 zile pe săptămână remote/muncă de acasă. Foarte frecventă întrebarea în orașe precum București, Cluj, Timișoara, Brașov, Sibiu, Iași etc., unde traficul afectează calitatea vieții. Iar întrebarea este pusă și în cazul pozițiilor manageriale. Modelul conducerii echipelor de la distanță este foarte acceptat.
2. Care este cultura companiei? Ce e important pentru ei? Mai ales în cazul candidaților pentru pozițiile manageriale – cultura organizației, oamenii cu nume și prenume din interior, ce fac, cum fac, cum se definesc, fac parte din tabloul despre job. Își fac singuri documentarea despre ce înseamnă oamenii prezenți în companie, acolo unde se lovesc de GDPR. Platformele de social media oferă multă informație care intră în categoria informație publică.
3. Ce înseamnă performanța în această companie?
4. Cum vor să impacteze prin produsele/serviciile lor.

Iar angajatorii caută mult în istoricul candidaților – fapte, acțiuni, inițiative, rezultate, performanțe în proiecte țintite etc. Dar, mai mult ca altădată, caută să înțeleagă cum văd ei viitorul, ce posibilități definesc când vorbesc despre viitorul lor, cât de adaptabili sunt la un mediu dinamic în care schimbările nu sunt anunțate, câtă autonomie și autodisciplină au în munca lor. Cu alte cuvinte, nu mai avem job-uri statice, în care un șef își urmărește echipa să își facă munca, în care cultivăm cultura penalizărilor ca formă de „încurajare” a performanței. În dinamica zilelor de azi, avem nevoie de relații construite având la bază încrederea, responsabilitatea propriilor afirmații și acțiuni, de autodisciplina propriului program și a rezultatelor livrate. Iar asumarea unor riscuri face parte din noua realitate – încercăm să le minimizăm, dar am învățat să le acceptăm. Pandemia și războiul din Ucraina ne-au demonstrat că scenarii la care nu ne-am gândit niciodată devin peste o zi realitatea cu care ne confruntăm și în care trebuie să funcționăm, să lucrăm, să generăm rezultate.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Care sunt tendințele, validate și de studiile recente?

1. Angajații vor prioritiza factorii care permit dezvoltarea unei relații în actualul job, pe când angajatorii pun accent, încă, pe factori tranzacționali (să nu răspundem la dorința de a construi o relație cu oferta de a da 100 RON în plus pe lună).
2. Ecosistemul locurilor de muncă hibrid va crește, iar până în 2025 vom avea o forță de muncă lichidă, dispersată și activă digital. Munca nu va fi despre unde mergi, ci despre ce faci. (WEF, 2021)
3. În esență, viitorul loc de muncă va fi oriunde și în orice moment, biroul tradițional rămâne astfel un hub al interacțiunii sociale, al colaborării și al inovației, un instrument care să stimuleze performanța, experiențe diferite și starea de bine/sănătatea mintală.
4. Locurile de muncă se redefinesc, modelul de lucru centrat pe om și nevoile lui, (ex. flexibilitatea programului pentru părinți) mai mult decât modelele de lucru centrate pe birou.
5. Companiile caută soluții și modele de lucru care să se potrivească activității lor – cu o componentă puternică hibrid, cu accent pe munca remote/munca de acasă și digitală ca instrumente folosite. (ex. operatorii call center pot lucra de acasă și de la birou, dar rolurile de operatori în producția de cabluri, aparate de cafea, ciocolată și frigidere le vom găsi tot în fabrici).

Care pot să fie acțiunile noastre?

1. Să fim atenți la cultura organizațională, chiar dacă job-urile devin hibrid, să nu ignorăm modul în care trăim experiențele în companie chiar din statutul de angajat la distanță. Principalul predictor în plecările masive din companii în SUA, definite „Great Resignation”, este cultura toxică, arată un studiu publicat în MIT Management Review în ianuarie 2022.

   

2. Să angajăm oameni peste 45 de ani – sunt instruiți după Revoluție, „digital immigrants”, dornici să se adapteze, mai ales când nu sunt judecați pentru ceea ce nu știu, disponibili ca program, mulți având copiii autonomi ca activitate.
3. Să ținem cont că părinții cu copiii mici sunt mai dispuși la job-uri remote, pentru că reușesc în felul acesta să acopere ambele roluri mult mai bine (vezi McKinsey, What employees are saying about the future of remote work, 2021).

   

4. Să înțelegem angajatul din perspectiva fricilor dar și a speranțelor pe care le are. Accentul cade pe flexibilitate în munca de zi cu zi, echilibru între viața personală și cea profesională, un pachet financiar competitiv dar și pe starea de bine. Pentru cei care lucrează de acasă, frica principală este că pierd conexiunea și colaborarea cu colegii, iar pentru cei care lucrează de la birou, frica este reprezentată de probabilitatea de a se îmbolnăvi. (vezi McKinsey, What employees are saying about the future of remote work, 2021)

   

Adaptarea este una din marile capacități ale omului. Să o folosim la maxim! Să nu încercăm să ne agățăm de trecut, de cum făceam lucrurile anterior. Nu ne mai întoarcem acolo! Schimbările sunt profunde, calitatea vieții a crescut, am optimizat procese, am câștigat noi modalități de interacțiune, noi instrumente digitale, avem scopuri clare – personale și profesionale, contribuim la o economie sustenabilă și livrăm rezultate. Să ne bucurăm de noua realitate!