Noua realitate din piața muncii

Dacă îți cauți un nou angajat sau un loc de muncă, azi, piața arată altfel. Realitatea locurilor de muncă dar și nevoile angajaților și ale angajatorilor au virat în altă direcție. Activez în domeniul serviciilor de recrutare și executive search de 21 de ani, dar pot să spun că aceasta este cea mai mare modificare pe care am simțit-o în piață.

Care sunt semnele acestor schimbări? Întrebările din partea candidaților au început să fie următoarele:

1. Ce model de job este – 3 cu 2 sau 2 cu 3? – adică 3 sau 2 zile pe săptămână remote/muncă de acasă. Foarte frecventă întrebarea în orașe precum București, Cluj, Timișoara, Brașov, Sibiu, Iași etc., unde traficul afectează calitatea vieții. Iar întrebarea este pusă și în cazul pozițiilor manageriale. Modelul conducerii echipelor de la distanță este foarte acceptat.
2. Care este cultura companiei? Ce e important pentru ei? Mai ales în cazul candidaților pentru pozițiile manageriale – cultura organizației, oamenii cu nume și prenume din interior, ce fac, cum fac, cum se definesc, fac parte din tabloul despre job. Își fac singuri documentarea despre ce înseamnă oamenii prezenți în companie, acolo unde se lovesc de GDPR. Platformele de social media oferă multă informație care intră în categoria informație publică.
3. Ce înseamnă performanța în această companie?
4. Cum vor să impacteze prin produsele/serviciile lor.

Iar angajatorii caută mult în istoricul candidaților – fapte, acțiuni, inițiative, rezultate, performanțe în proiecte țintite etc. Dar, mai mult ca altădată, caută să înțeleagă cum văd ei viitorul, ce posibilități definesc când vorbesc despre viitorul lor, cât de adaptabili sunt la un mediu dinamic în care schimbările nu sunt anunțate, câtă autonomie și autodisciplină au în munca lor. Cu alte cuvinte, nu mai avem job-uri statice, în care un șef își urmărește echipa să își facă munca, în care cultivăm cultura penalizărilor ca formă de „încurajare” a performanței. În dinamica zilelor de azi, avem nevoie de relații construite având la bază încrederea, responsabilitatea propriilor afirmații și acțiuni, de autodisciplina propriului program și a rezultatelor livrate. Iar asumarea unor riscuri face parte din noua realitate – încercăm să le minimizăm, dar am învățat să le acceptăm. Pandemia și războiul din Ucraina ne-au demonstrat că scenarii la care nu ne-am gândit niciodată devin peste o zi realitatea cu care ne confruntăm și în care trebuie să funcționăm, să lucrăm, să generăm rezultate.

Analize Economedia

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

EXCLUSIV Ciprian Hodja și Victor Moraru rămân șefi interimari la AMEPIP timp de încă 6 luni, până când va fi finalizată selecția noilor șefi „corporatiști” / Jalonul din PNRR va fi în continuare neîndeplinit

ANALIZĂ Economedia. Cei care se întorc: Sute de mii de români s-au reîntors în țară în interval de câțiva ani/ Cifrele și câteva povești: “Nu te obișnuiești. Când ai acasă copiii, părinții, te gândești la casă”

ANALIZĂ Migrația în România: Anul 2022 a fost primul în care în toate județele au venit mai mulți cetățeni decât au plecat/ Populația rezidentă s-a majorat prin masiva imigrare a ucrainenilor și a muncitorilor străini

ANALIZĂ Economedia: Ce condiții trebuie îndeplinite pentru noi scăderi de dobândă / Semnalele transmise de Isărescu și oficialii BNR și unde ar putea să se așeze dobânzile

ANALIZĂ Economedia: Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de 168 miliarde de lei în acest an / Până la final de an va mai împrumuta jumătate pe atât

ANALIZĂ. România, campioană în UE la rata medie anuală de creștere a salariilor minime în interval de 10 ani/ Țara noastră rămâne însă la coada plutonului cu valoarea acestor venituri

ANALIZĂ China, marele susținător al mașinăriei de război rusești / Europa încă exportă bunuri și componente „pe ascuns” către Rusia, în beneficiul lui Putin

ANALIZĂ Economedia: Cine a îndatorat România? Cum a ajuns țara noastră să împrumute o sumă record pentru acoperirea necesităților bugetare

ANALIZĂ Economedia. IT-iștii nu mai sunt vânați de angajatori. Candidații pot aștepta chiar și 6 luni până să își găsească un nou loc de muncă și numărul de interviuri prin care trec a crescut semnificativ

EXCLUSIV: Nefuncționarea portalului Registrului Comerțului a blocat circa 25 de milioane de euro în economie. Investițiile autohtone sunt ținute pe loc, iar cele străine sunt blocate, fără să punem la socoteală pierderile de oportunitate

Utilizatorii “luptă” pentru a accesa Registrul Comerțului. Ce spun antreprenorii și consultanții despre noul portal: “Este sub orice critică”/ “E blocat complet”/ E atât de prost încât trebuie regândit” (SONDAJ ECONOMEDIA)

ANALIZĂ Economedia: Jerome Powell, președintele Fed, transmite “Misiune Îndeplinită!”

ANALIZĂ Economedia. România, al 6-lea producător european, importă anual peste 6 litri de vin pe cap de adult

GRAFIC Turiștii români cheltuie în afara țării mult mai mult decât o fac străinii în România. Turismul contribuie cu aproape 20% la deficitul de cont curent al țării

ANALIZĂ Economedia. Cât de rigide sunt cheltuielile statului: Din 10 lei intrați la buget sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, mai bine de 8 lei se duc pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale

ANALIZĂ Economedia: Băncile încă stau pe un munte de bani. Ce se întâmplă cu dobânzile la care se împrumută guvernul Ciolacu

ANALIZĂ. România are puține bazine olimpice funcționale, dar proiecte de 165 de milioane de euro pentru infrastructură de înot. Ce planuri de șantiere are țara cu un campion olimpic la natație care se antrenează iarna într-un “balon”? 

Pofta românilor pentru covrigi a crescut, în contextul unor prețuri din ce în ce mai mari la restaurante. Luca, Petru, Gigi și Matei, primele patru simigerii din țară, au raportat afaceri de aproape 760 milioane lei anul trecut

EXCLUSIV Cum au de suferit oamenii de afaceri din cauza noului portal de la Registrul Comerțului: credite blocate, date publicate la liber / Softul funcționează prost, deși a costat 40 de milioane de euro

EXCLUSIV Economedia. Linia de tren București – Giurgiu, start lansat, dar sub potențial: Traficul este la mai puțin de jumătate din prognoză

ANALIZĂ Economedia: O nouă lună cu împrumuturi la turație maximă pentru Guvernul Ciolacu. La ce nivel au ajuns împrumuturile pentru finanțarea deficitului bugetar și plata datoriei vechi

ANALIZĂ Traficul de pe aeroporturile din România a revenit în prima jumătate a anului la nivelul pre-pandemie. Ce terminale noi au fost inaugurate în 2024? (FOTO)

Care sunt tendințele, validate și de studiile recente?

1. Angajații vor prioritiza factorii care permit dezvoltarea unei relații în actualul job, pe când angajatorii pun accent, încă, pe factori tranzacționali (să nu răspundem la dorința de a construi o relație cu oferta de a da 100 RON în plus pe lună).
2. Ecosistemul locurilor de muncă hibrid va crește, iar până în 2025 vom avea o forță de muncă lichidă, dispersată și activă digital. Munca nu va fi despre unde mergi, ci despre ce faci. (WEF, 2021)
3. În esență, viitorul loc de muncă va fi oriunde și în orice moment, biroul tradițional rămâne astfel un hub al interacțiunii sociale, al colaborării și al inovației, un instrument care să stimuleze performanța, experiențe diferite și starea de bine/sănătatea mintală.
4. Locurile de muncă se redefinesc, modelul de lucru centrat pe om și nevoile lui, (ex. flexibilitatea programului pentru părinți) mai mult decât modelele de lucru centrate pe birou.
5. Companiile caută soluții și modele de lucru care să se potrivească activității lor – cu o componentă puternică hibrid, cu accent pe munca remote/munca de acasă și digitală ca instrumente folosite. (ex. operatorii call center pot lucra de acasă și de la birou, dar rolurile de operatori în producția de cabluri, aparate de cafea, ciocolată și frigidere le vom găsi tot în fabrici).

Care pot să fie acțiunile noastre?

1. Să fim atenți la cultura organizațională, chiar dacă job-urile devin hibrid, să nu ignorăm modul în care trăim experiențele în companie chiar din statutul de angajat la distanță. Principalul predictor în plecările masive din companii în SUA, definite „Great Resignation”, este cultura toxică, arată un studiu publicat în MIT Management Review în ianuarie 2022.

   

2. Să angajăm oameni peste 45 de ani – sunt instruiți după Revoluție, „digital immigrants”, dornici să se adapteze, mai ales când nu sunt judecați pentru ceea ce nu știu, disponibili ca program, mulți având copiii autonomi ca activitate.
3. Să ținem cont că părinții cu copiii mici sunt mai dispuși la job-uri remote, pentru că reușesc în felul acesta să acopere ambele roluri mult mai bine (vezi McKinsey, What employees are saying about the future of remote work, 2021).

   

4. Să înțelegem angajatul din perspectiva fricilor dar și a speranțelor pe care le are. Accentul cade pe flexibilitate în munca de zi cu zi, echilibru între viața personală și cea profesională, un pachet financiar competitiv dar și pe starea de bine. Pentru cei care lucrează de acasă, frica principală este că pierd conexiunea și colaborarea cu colegii, iar pentru cei care lucrează de la birou, frica este reprezentată de probabilitatea de a se îmbolnăvi. (vezi McKinsey, What employees are saying about the future of remote work, 2021)

   

Adaptarea este una din marile capacități ale omului. Să o folosim la maxim! Să nu încercăm să ne agățăm de trecut, de cum făceam lucrurile anterior. Nu ne mai întoarcem acolo! Schimbările sunt profunde, calitatea vieții a crescut, am optimizat procese, am câștigat noi modalități de interacțiune, noi instrumente digitale, avem scopuri clare – personale și profesionale, contribuim la o economie sustenabilă și livrăm rezultate. Să ne bucurăm de noua realitate!