Șefii super-agenției AMEPIP ar urma să demisioneze în cursul acestei seri, urmând ca pentru trei luni de zile instituția să fie condusă de un șef interimar, au declarat pentru G4Media și Economedia surse guvernamentale. AMEPIP este super-agenția care va controla modul în care funcționează companiile cu capital de stat.
Potrivit surselor, viitoarea conducere interimară nu va putea participa la procesul de selecție, aceasta fiind una din condițiile impuse de Comisia Europeană.
Nu este clar dacă vreunul dintre cei care demisionează va rămâne interimar sau conducerea eliminară va fi aleasă din afara instituției.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, vineri, că va cere demisia celor considerați incompatibili după procedurile de selecție pe ordonanța privind guvernanța corporativă pentru conducerea super-agenției AMEPIP și pentru companiile din energie.
Economedia a scris săptămâna trecută, în exclusivitate, că niciunul dintre cei trei șefi ai AMEPIP, Mihai Precup, Victor Moraru și Ciprian Hojda, nu ar deține experiența solicitată pentru a ocupa un astfel de post.
De asemenea, Economedia a scris că Victor Moraru, unul dintre apropiații lui Marian Neacșu, considerat eminența cenușie a guvernului și omul care controlează agenda premierului Marcel Ciolacu, este suspectat de incompatibilitate și conflict de interese pentru modul în care a ajuns vicepreședinte al AMEPIP. Motivul este faptul că Victor Moraru a participat la selecția membrilor comisiei care ulterior urma să îl numească în funcția de vicepreședinte AMEPIP, ceea ce duce la incompatibilitate și conflict de interese.
Conducerea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a fost aleasă în decembrie 2023. Mihai Precup, anterior secretar de stat, a fost numit președinte al AMEPIP. Vicepreședinți au fost numiți Victor Moraru, apropiat al lui Marian Neacșu, și Ciprian Hojda, susținut de președintele PNL Maramureș Ionel Bogdan. Înființarea AMEPIP este dintre reformele asumate de România în PNRR considerate încă neîndeplinite de către Comisia Europeană. Astfel, această reformă este una dintre cele care încă blochează cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare de 2 miliarde de euro. O alta este selecția conducerii RAAPPS, după cum Economedia a scris AICI.