Sursa foto: Facebook
Fostul secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marius Vasiliu, afirmă că anunțul privind plata a 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR nu reprezintă un succes, deoarece aceasta a fost depusă în 2023, cu o întârziere de 6 luni, și există în continuare jaloane neîndeplinite și Guvernul nu a făcut nimic.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„S-a umplut internetul de știrea că Ro a primit 1,3 miliarde de euro din Cererea 3 din PNRR. În comunicat, MIPE formulează incorect raportarea la momentul la care primim acești bani – corect era să spună “în sfîrșit”. Apoi mai anunță aproape senin, că pentru restul de ținte și jaloane care nu au fost îndeplinite și care ne costă aproape 900 de milioane de euro, avem termen 6 luni să fie “reparate”. În primul rînd această plată nu e nicidecum un succes cum îl prezintă MIPE. Cererea 3 a fost depusă, hăăt, în decembrie 2023, cu o întîrziere de 6 luni. Și am încasat doar o parte după un an jumate”, afirmă Marius Vasiliu.
Potrivit lui, până acum trebuia să fi fost depuse și chiar încasate încă 2 cereri de plată, cererile cu numărul 4 și 5, pe graficul renegociat, în timp ce pe calendarul inițial România trebuia să pregătească deja cererea 8 de plată.
Marius Vasiliu mai afirmă că Guvernul nu a făcut nimic pentru a repara jaloanele neîndeplinite, anunțate încă din urmă cu 8 luni.
„Comunicatul vorbește despre jaloanele neîndeplinite pentru care avem termen de 6 luni pentru îndeplinire conformă, de parcă ieri s-ar fi aflat de ele. Vă reamintesc că evaluarea Cererii 3 a fost comunicată oficial acum mai bine de 8 luni în urmă. Iar de atunci actualul guvern nu a făcut absolut NIMIC; dar acum trebuie să-i credem pe cuvînt pe cei care ne promit că-n 6 luni sigur rezolvă. Deci 8 luni de la evaluare, plus încă 10 luni în care CE a tot transmis pe parcursul evaluării Cererii 3 că o serie de jaloane nu sunt în regulă, dar rezolvă ei sigur în 6 luni de acum încolo. Ce au de rezolvat: numirile la companiile de stat din energie, conducerea AMEPIP și pensiile speciale. Deși teoretic mai este posibil, este oare acest lucru este realizabil și practic cu aceleași personaje la conducerea instituțiilor responsabile și care sunt vehiculate ca opțiuni de continuitate?”, afirmă Vasiliu.
Amintim că România a primit de la Comisia Europeană aproximativ 1,3 miliarde de euro, pentru țintele și jaloanele din cererea de plată nr. 3 din PNRR care au fost îndeplinite integral, a anunțat Ministerul Proiectelor Europene. Din valoarea menționată, suma de 622 milioane de euro este aferentă componentei de grant, iar 657 milioane de euro componentei de împrumut. Circa 870 milioane de euro rămân suspendate.
Pentru cererea de plată nr. 3 este suspendată temporar suma de 869 milioane euro (814 milioane euro – grant și 55 milioane euro – împrumut), până la îndeplinirea tuturor jaloanelor. În continuare, România are la dispoziție un termen un termen de șase luni, adică până pe 28 noiembrie 2025, pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată nr. 3.
Valoarea netă a cererii de plată nr. 3 este de 2,02 miliarde de euro (în urma deducerii prefinanțării deja încasate de țara noastră).
Jaloanele suspendate sunt: operaționalizarea super-agenției care controlează companiile de stat AMEPIP (suspendate 330 milioane de euro), 43 de administratori revocați, la companii din Ministerul Energiei (suspendate 227 milioane de euro), pensiile speciale (suspendate: 231 milioane de euro).
Astfel, Guvernul are timp până pe 28 noiembrie ca AMEPIP să fie complet operaționalizată, cu conducere aleasă. Procedura este în prezent în derulare la Secretariatul General al Guvernului. Termenul pentru depunerea candidaturilor în vederea selectării comisiei care va evalua candidații la funcțiile de conducere din AMEPIP este data de 11 iunie.
La Ministerul Energiei, în prezent sunt 43 de administratori suspendați la companiile care sunt controlate de Ministerul Energiei. În prezent, s-au reluat procedurile pentru desemnarea administratorilor la 8 companii: Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Conpet, CE Oltenia, Midia Green Energy și CNCIR. Companiile cu proceduri încă nereluate sunt: SAPE, Electrocentrale Craiova, Eurotest, Radioactiv Măgurele și Institutul de Resurse Minerale. Termenul pentru ca noii administratori să fie numiți este de asemenea data de 28 noiembrie, spunea Boloș.
În ce privește pensiile speciale, „proiectul de act normativ care privește componenta de echitate pentru magistrați este trecut de dezbaterile în comisii în Senat și are două prevederi importante, respectiv creșterea vârstei de pensionare progresiv până la 65 de ani, până în anul 2045, și respectiv baza de calcul pentru ceea ce înseamnă determinarea cuantumului pensiilor speciale a rămas deocamdată, cel puțin, să vedem ce se va mai modifica la dezbaterile în plen la Senat la 85% din veniturile nete”, a spus anterior Boloș.
10,74 miliarde euro, suma încasată din fondurile PNRR
Suma totală încasată de România din fondurile alocate pentru implementarea PNRR a ajuns la 10,74 miliarde euro. Anterior, România a încasat o sumă de 9,44 miliarde euro, reprezentând: 3,79 miliarde euro – prefinanțare, 0,29 miliarde euro – prefinanțare aferentă capitolului REPowerEU, 2,56 miliarde euro – cererea de plată nr. 1 și 2,80 miliarde euro – cererea de plată nr. 2.
Suma alocată României România pentru implementarea PNRR este de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
