Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru prezintă marți stadiul îndeplinirii jaloanelor din cererea 3 din PNRR.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

Principalele declarații:

  • Pregătim ultimele detalii legate de scrisoarea pe care România a trimis-o în seara de 28 noiembrie, pentru a detalia dovezile îndeplinirii jaloanelor pentru care banii europeni au fost suspendați încă din luna martie.
  • România a depus scrisoarea, am respectat condițiile de comunicare cu Comisia Europeană. Suma despre care vorbim este de 809,4 milioane de euro. Este o diferență față de suma inițială. Din negocierile pe revizuirea PNRR, cele 2 jaloane retroactive care nu mai puteau fi rezolvate au fost reașezate prin renegocierea PNRR. Vestea bună este că nu pierdem bani pe jaloanele de achiziții greșite. 51 de milioane de euro sunt recuperate prin reașezarea lor în alte operațiuni odată cu revizuirea.
  • Jalonul 440 legat de operaționalizarea AMEPIP – Guvernul a adus dovezile cu privire la selectarea conducerii. AMEPIP a început să dea amenzi, are proceduri în lucru.
  • Totodată, România a prezentat un plan pe care îl va coordona vicepremierul Oana Gheorghiu legat de cum vom face reforma companiilor de stat. Acest plan a fost apreciat la nivel strategic de Comisia Europeană.
  • Pentru jalonul 440 cu AMEPIP, dovezile aduse de România arată că el a fost îndeplinit per total, discutăm de 330,34 milioane de euro grant.
  • Pentru jalonul 121, privind guvernanța corporativă a companiilor de stat în sectorul energetic, de 227,9 milioane de euro, a fost o serie întreagă de numiri cu câteva excepții unde din rațiuni de procedură sau neprezentare sau invalidare… de exemplu la Hidroelectrica 2 poziții, la CE Oltenia – 2 poziții, Eurotest – un membru în board, Oil Terminal – un membru în board, restul toate au finalizat procedurile în termenul din regulament. Având în vedere că discutăm de zeci de numiri, poziția noastră este că este o penalizare mai degrabă marginală la care ne putem aștepta.
  • Jalonul 215 legat de pensiile speciale. Guvernul continuă procedura, termenul limită de 28 noiembrie nu a fost îndeplinit din perspectiva promulgării, dar asta nu ne oprește să ducem reforma până la capăt. Astăzi există în Parlament asumarea răspunderii. Sperăm să mișcăm procedurile ca să avem o promulgare cât mai rapid. România a prezentat în scrisoarea depusă vineri faptul că voința politică există, s-a manifestat în timp util, discutăm de aspecte procedurale care n-au împiedicat să avem promulgarea.
  • Jalonul 79 legat de selectarea și numirea membrilor în consiliile de administrație în domeniul transporturilor, la CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători. Discutăm de 19,8 milioane de euro din componenta împrumut. Am prezentat cerința indicatorilor de performanță pentru membrii consiliului de administrație al CNIR. Dar procedurile de selecție sunt încă în desfășurare, nu au putut fi finalizate la timp. Am explicat eforturile, că procesele sunt în derulare, dar nu am venit cu detaliile efective cu privire la selecție pentru că nu a fost finalizată.
  • Pe ansamblu, pentru cererea de plată nr 3, ce urmează după depunerea scrisorii este o perioadă de circa 2 luni, în care Comisia va analiza dovezile depuse de Guvern, va avea un punct de vedere și ne va trimite o scrisoare de observații.
  • România va avea din nou un termen de 2 luni pentru a putea justifica dacă există diferențe de opinie față de abordarea Comisiei. Sperăm ca până atunci cel puțin pe subiectul legat de legea privind pensiile speciale să fi terminat reforma, să fie promulgată.
  • Discuțiile vor continua, ne așteptăm ca în primăvara anului viitor, în primul trimestru, să putem avea o rezoluție cu privire la această cerere de plată.
  • Cererea de plată nr 4 avansează, cea mai mare parte din jaloane au fost pregătite, transmise Comisiei și am primit și feedback de la Comisie.
  • Cererea de plată nr 4 are 62 de ținte și jaloane cu o valoare de 2,62 miliarde de euro.
  • Acum avem o oarecare întârziere față de termenul avut inițial în vedere, voiam pregătirea documentelor până la finalul lunii noiembrie. Din cauza contestației la CCR pe pachetul fiscal vom avea probabil de așteptat. Pe 10 decembrie este termenul CCR, avem termen de lucru pentru depunerea cererii de plată nr 4 pe 15 decembrie.
  • Mai avem de rezolvat lucruri, dar nu sunt complicate. Avem un singur act normativ de adoptat, o hotărâre de guvern de reorganizare a Romsilva, ca urmare a clarificării legislației.
  • În rest sunt aspecte operaționale și sperăm să depunem cererea de plată nr 4 până la 15 decembrie.
  • Am început să încărcăm dovezile.
  • Am obținut auditarea sistemului și am trecut cu brio.
  • Nu ne propunem doar îndeplinirea jaloanelor legate de provizoratele în companiile de stat până pe 31 martie, ci și restructurarea companiilor din transporturi și energie care să fie făcută pentru cel puțin 3 companii până pe 31 august, termenul final al PNRR.
  • Vom avea un pilot de 10 companii din care să fim siguri că îndeplinim cel puțin ținta de 3 din jaloane.
  • Guvernul are o viziune strategică, există coerență de gândire la nivel guvernamental
  • Astăzi lansăm tabloul de bord pe politica de coeziune. În PNRR avem 21,4 miliarde de euro pentru România, din care 13,5 miliarde euro sunt nerambursabili. Pe coeziune, România are 31 miliarde euro bani nerambursabili, la care se adaugă încă 12 miliarde euro, finanțare publică, deci un total de 43 miliarde de euro.
  • Avem un tablou de bord mai complet decât pentru PNRR, pentru că aici aveam un sistem informatic bine așezat. Are pe de o parte harta clasică, putem selecta fiecare program operațional, fiecare are harta proprie. Puteți vedea care sunt județele campioane. Deocamdată discutăm de 7.419 proiecte pe politica de coeziune contractate, în derulare, în acest moment. Avem codul SMIS pe care, dacă dăm click, putem vedea în mod mai direct progresul proiectelor, totul este în timp real, observăm nivelul de plăți realizate, iar la fiecare din proiecte există descrierea proeictelor.
  • Este important să avem transparență legată de absorbția fondurilor. Orbecăiala în care nu știi exact ce se implementează, unde, cine implementează și cum era ceva ce nu crea încredere. Acest exercițiu are scopul de a crea încredere, ca populația să vadă exact unde sunt banii europeni, ce se întâmplă cu ei și cum se folosesc.
  • Pe pagina oficială a Comisie Europene în ce privește absorbția, pe baza datelor la 2 decembrie, România este pe locul 3 în Europa în ce privește coeziunea, cu plăți spre 16% și cu apeluri deja derulate spre 80%. Statisticile interne sunt poate și mai actualizate, suntem la 18% cu 85%. Deci și pe partea de coeziune am accelerat foarte puternic. Deși PNRR a fost în focus cu deadline-ul pe 31 august 2026, să nu uităm că pe coeziune avem de 2 ori mai mulți bani nerambursabili decât pe PNRR: pe PNRR avem 13,5 miliarde euro granturi, iar pe coeziune avem granturi de 31 miliarde euro.