Guvernul trebuie să rezolve până la finalul acestei săptămâni, adică până pe 28 noiembrie, trei jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu o miză importantă din punct de vedere al reformei, dar și cu o miză financiară: 800 de milioane de euro bani europeni.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
România încă nu a încasat integral toți banii de pe a treia cerere de plată din PNRR, ci doar 1,3 miliarde de euro.
În schimb, circa 800 de milioane de euro sunt suspendate din cauza a trei jaloane cheie neîndeplinite.
Pensiile speciale ale magistraților
Cel mai important jalon este reforma pensiilor speciale ale magistraților, o reformă cheie care va rezolva pe termen lung o problemă structurală pentru România: echilibrarea și sustenabilitatea unui sistem de pensii speciale prin care magistrații români ajunseseră la unele dintre cele mai mari pensii comparativ cu colegii europeni.
Jalonul are o valoare de 231 de milioane de euro.
Guvernul a transmis săptămâna trecută spre avizare, către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), proiectul de reformă a pensiilor magistraților, după ce anterior un alt proiect a fost declarat neconstituțional pentru că Guvernul nu a așteptat avizul CSM.
Premierul Ilie Bolojan spunea vineri că „există premise bune să primim aviz mult mai repede decât termenul maxim de 30 de zile”. În acest sens, Bolojan a afirmat că Guvernul își propune ca joi în ședința de guvern sau vineri, 28 noiembrie, cel mai târziu să declanșeze procedura de angajare a răspunderii pe acest proiect.
Astfel, România ar putea prezenta la Bruxelles pași concreți pentru îndeplinirea acestei reforme cheie.
Șefia AMEPIP
Un alt jalon important rămas restant este operaționalizarea AMEPIP, super-agenția care controlează modul în care funcționează companiile cu capital de stat, adică firme cu cifre de afaceri însumate de sute de milioane de euro.
Selecția conducerii instituției trebuie să fie complet finalizată până pe 28 noiembrie, pentru ca România să poată primi 330 de milioane de euro din PNRR.
Economedia a scris anterior că trei candidați au fost admiși pe lista finală pentru șefia AMEPIP, după etapa finală de interviu.
Lista cu cei trei candidați selectați după ultima etapă a procedurii de selecție urmează să ajungă la premierul Ilie Bolojan.
Prim-ministrul va decide, în primul rând, dacă îi va numi pe acești candidați și, în al doilea rând, care dintre ei va ocupa funcția de președinte și cele două funcții de vicepreședinte.
Economedia a dezvăluit în exclusivitate nereguli cu anterioarele două proceduri de selecție a conducerii instituției.
Prima procedură de selecție pentru conducerea AMEPIP s-a finalizat în decembrie 2023, dar în iulie 2024 cei trei și-au dat demisia după ce Economedia a dezvăluit că ei au fost aleși prin conflict de interese sau nu aveau experiența necesară.
Reforma companiilor din Energie
Cel de-al treilea jalon neîndeplinit de România este reforma guvernanței companiilor din subordinea Ministerului Energiei, cu o valoare de 227 milioane euro.
Un număr de 13 companii din energie trebuiau să rezolve problemele cu alegerea șefilor.
Ministrul Dragoș Pîslaru spunea anterior că Guvernul remediază „cea mai mare parte” din jalonul privind guvernanţa corporativă a companiilor de stat din sectorul energetic, cu căutarea de soluții pentru încă două companii.
Nu este clar, însă, numărul companiilor pentru care autoritățile vor încheia procedurile până la finalul săptămânii.
Una dintre cele mai importante companii pentru care trebuie finalizată procedura este „perla energiei” Hidroelectrica. Doi candidați au rămas în cursa pentru preluarea funcției de CEO la Hidroelectrica, conform informațiilor Economedia.
Cei doi finaliști pentru conducerea Hidroelectrica (funcția de CEO) sunt Mihai Aniței și Radu Ioan Constantin, acesta din urmă fiind văzut ca favorit să preia funcția.
Totuși, probabil nu vor fi încasați toți banii pentru compania de stat, ținând cont că pentru funcția de CFO (Chief Financial Officer – director financiar), niciun candidat nu a rămas în cursă, în urma preselecției și interviului.
Cererea 4 de plată
De finalizarea tuturor acestor restanțe depinde și depunerea următoarei cereri de plată din PNRR, cererea numărul 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro, cu șanse de a primi acești bani la finalul lunii februarie.
„România pregătește cererea de plată 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro, iar vestea poate să dea un semnal în economie cu privire la deblocarea, demararea, accelerarea procesului de finanțare pe aceste proiecte critice pentru România”, a spus recent ministrul Proiectelor și Investițiilor Europene.
Cea de-a patra cerere de plată conține 62 de ținte și jaloane, ele sunt exclusiv în componenta de grant, fiind 26 reforme cheie și 23 de investiții.
Ministrul a precizat că pregătirea acestei cereri de plată este într-un stadiu extrem de avansat, doar 3 jaloane fiind nefinalizate.
„Din cele 62 de jaloane, mai avem doar 3 unde sunt intervenții adiționale, care au o parte procesele legislative, iar o parte depinde de motivarea Curții Constituționale cu privire la pachetul 2, unde avem niște lucruri legate taxarea pe mijloacele de transport, de taxa pe poluare și care imediat cum avem motivarea de la CCR putem trece în procesul de aprobare și rezolva. Asumpția noastră de lucru este că până la sfârșitul acestei luni vom rezolva aceste 62 de ținte și jaloane”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Ministrul a afirmat că își propune să putem avea cea mai rapidă încasare după prima care a fost legată de prefinanțare.
România va mai depune doar trei cereri de plată până la finalul PNRR: cererile 4, 5 și 6, dintre care cererile de plată 4 și 5 doar cu componente de grant.
În luna octombrie, Comisia Europeană a aprobat PNRR revizuit al României.
România primește așadar un total de 21,4 miliarde de euro din PNRR, față de suma inițială de 28 miliarde de euro. Așadar, 7 miliarde de euro au fost pierdute definitiv. România a încasat deja peste 10 miliarde de euro din PNRR, deci mai poate atrage circa 11 miliarde de euro până în august 2026. Detalii, aici.

Calculator with ‘PNRR’ sign along with financial graphs, euro banknotes, glasses and pen.