VIDEO Comisia Europeană a aprobat PNRR revizuit al României. România poate primi în total 21,4 miliarde de euro, deci 7 miliarde de euro au fost pierduți definitiv / Țara noastră deja a încasat peste 10 miliarde de euro

Comisia Europeană a aprobat Planul Național de Redresare și Revizuire (PNRR) revizuit al României a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru. România primește așadar un total de 21,4 miliarde de euro din PNRR, față de suma inițială de 28 miliarde de euro. Așadar, 7 miliarde de euro au fost pierdute definitiv. România a încasat deja peste 10 miliarde de euro din PNRR, deci mai poate atrage circa 11 miliarde de euro până în august 2026.

Declarațiile lui Dragoș Pîslaru:

• Se încheie o etapă esențial în procesul de revizuire a PNRR. Comisia Europeană a aprobat astăzi varianta finală a PNRR.
• Următorul pas este o aprobare formală în reuniunea ECOFIN din noiembrie.
• După 3 luni de negocieri suntem azi în linie dreaptă.
• Ce înseamnă aprobarea PNRR? Avem componentă de investiții și componentă de reforme.
• În 2025-2026 avem presiune pe deficitul bugetar mare, scopul a fost de a reduce presiunea pe buget și deficit și să evităm penalitățile cauzate de întârzieri și nerezolvarea reformelor.
• Am eliminat investițiile cu risc major, am mutat investiții de pe împrumuturi pe granturi 26 de investiții cu progres solid, ca să luăm bani nerambursabili, valoarea investițiilor mutate este de 5,2 miliarde de euro.
• Am alocat către 3 investiții finanțare de 254 milioane de euro
• Am introdus investiții noi: capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare – BID, achiziția de ambulanțe moderne și contracte de energie verde
• Am mutat finanțarea Autostrăzii A7 de 2,17 miliarde de euro pe granturi, a fost adoptat de Comisia Europeană
• Programul Valul Renovării are o componentă de 1,39 miliarde de euro pe granturi
• Am menținut investițiile strategice în digitalizare, automatizarea administrației, cloud-ul guvernamental
• Avem 8 spitale și 1200 de ambulanțe care rămân în PNRR
• Pe zona fiscală, am negociat a reformulare a jaloanelor privind reorganizarea ANAF, să avem administrație fiscală eficientă și venituri mai mari.
• Valoarea finală a PNRR este de 21,41 miliarde de euro, din care suma de granturi de 13,6 miliarde de euro și 7,84 miliarde de euro pe împrumuturi
• Am avut 3 cereri de plată, urmează cererea de plată 4 la care lucrăm acum, vineri voi avea o întâlnire cu Celine Gauer să o depunem, să avem angajați banii în bugetul acestui an
• Vom mai avea doar cererile 5 și 6, cererea 5 probabil undeva în luna mai și cererea 6 la sfârșitul perioadei de implementare – 31 august 2026
• Am redus de la 518 jaloane la 390 jaloane.
• Am încasat deja 10,7 miliarde de euro, cam jumtate din suma revizuită
• Dezideratul este de a atrage această diferență de bani importantă din PNRR în buget în perioada următoare.
• Avem aproape o certitudine că nu se pune problema de vreo criză economică în România, pentru că banii aceștia sunt imediat disponibili și împreună cu banii de pe coeziune pe care îi estimăm la circa 5 miliarde pe un interval de 12 luni vom avea spre 15 miliarde de euro care se pot absorbi de economia românească.

Principalele declarații ale lui Bogdan Ivan:

• Da, în continuare România va avea centralele pe cărbune active. Trei grupuri vor fi active până la finalul anului 2029, două dintre ele cel puțin până la finalul lunii august 2026. Vom avea în continuare active grupurile pe cărbune din Craiova, pentru a menține în continuare furnizarea de agent termic, energie electrică și abur pentru compania Ford, și cele de la Govora, care în această iarnă, până în vară când va intra noul sistem energetic al municipiului, vom avea în continuare agent termic pentru locuitorii din Râmnicu Vâlcea.
• Reprezintă cea mai mare victorie pe care România a putut să o aibă în materie de sistem energetic.
• Prin această modificare a PNRR, România s-a asigurat că cel mai negru scenariu – situația de a avea un potențial blackout în anumite condiții în această iarnă – va fi 100% evitat.
• Vom avea foarte clar modul în care vom trece această iarnă și modul în care 4.500 de oameni își vor păstra în continuare locurile de muncă în perioada următoare.
• Eram în paradigma ca în această toamnă să închidem un total de 1.755 MW, la 31 decembrie, lucru care ar fi dus la slăbirea securității energetice a României, la o penurie energetică, și bazat pe un volum mult mai mare al importurilor cu un preț mult mai mare, și la o creștere a facturilor românilor.
• Dincolo că păstrăm în continuare, cât va mai fi nevoie, centralele pe cărbune, ne-am asigurat că nu o să avem o creștere nouă a prețului energiei electrice la 1 ianuarie 2026.
• Pe de altă parte, 4.500 de oameni ar fi mers acasă în mijlocul iernii și ar fi rămas fără venituri și fără locuri de muncă.
• Dacă România și-ar fi asumat să nu închidă aceste termocentrale bazate pe cărbune, România ar fi riscat o penalizare de la Comisia Europeană de până la 1,8 miliarde de euro, în condițiile în care România a primit încă de acum 4 ani 2,6 miliarde de euro pentru a pune în locul centralelor de cărbune centrale noi de gaz, plus parcuri fotovoltaice cu capacități de stocare.
• Lucrurile trebuie să intre în ritm accelerat de modernizare, într-o perioadă în care centralele pe gaz de la Ișalnița și Turceni urmează să fie semnate contractele după ce vom termina procedurile de licitație publică și urmează să lucrăm efectiv la aceste centrale, iar în urma deblocării unui proiect de 500 MW panouri fotovoltaice plus capacității de stocare, anul viitor vom avea instalată această nouă facilitate.
• În paralel lucrăm la Iernut, am reziliat contractele cu acea companie care nu a fost în stare să respecte termenele asumate față de Romgaz.
• Lucrăm în continuare la Mintia.
• Vom duce România dinspre un importator net de energie înspre un exportator net de energie și către o țară care își asigură necesarul propriu de energie.
• România va scădea sub media UE la prețul final plătit de consumatori.

Cât timp își vor păstra cei 4.500 de oameni locurile de muncă și câți vor fi concediați, ce se întâmplă cu toți angajații de la Complexul Energetic Oltenia?

Bogdan Ivan: Nu vorbim în momentul de față de concedieri colective la Complexul Energetic Oltenia. E un fapt și vor rămâne așa până când vom avea noi date și o altă situație din punctul de vedere al activității acestei companii. Compania și-a asumat prin PNRR o restructurare și o optimizare a activității. Urmează să depună un plan actualizat de reorganizare și restructurare a activității pentru anumite scheme de ajutor de stat finanțate din bani europeni. Avem activitatea principală bazată pe cărbune activă la capacitate maximă până la finalul verii 2026 și o mare parte – 990 MW capacitate instalată active până la finalul anului 2029 cel puțin.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Între timp, România și-a asumat că va construi două centrale de înaltă cogenerare bazate pe gaz la Turceni și la Ișalnița. Suntem în procedură de licitație și ar trebui ca până în noiembrie să depună ofertanții propunerile. Conform graficului de execuție ar trebui ca până în 2029 să avem construite aceste centrale. Pregătim măsuri să stabilim reconversia economică, inclusiv a activelor CEO. Vrem să facem alte fabrici în acea zonă la care să lucreze o parte din oamenii care acum lucrează la CEO, să diverificăm activitatea economică.

Ce mai poate face România pentru a nu pierde cele 231 de milioane euro după respingerea de către CCR a legii privind reforma pensiilor magistraților?

Dragoş Pîslaru: Data limită este de 28 noiembrie pentru a rezolva acest jalon care, într-adevăr, este legat de o sumă de 231 de milioane de euro. Voința politică a coaliției rămâne de a rezolva acest subiect, și ne vom îndrepta cu o soluție care să rezolve problemele procedurale care au fost indicate de Curtea Constituțională. Sunt convins că prim-ministru României, domnul Ilie Bolojan, va anunța planul pentru acest subiect. În continuare, mizăm pe faptul că vom împinge din nou reforma, de data asta cu rezolvarea ei, astfel încât să putem să evităm penalizarea de 200…

O revizuire pe fond ar afecta șansele ca să te poți încadra până pe 28 noiembrie, dar sunt convins că prim-ministrul va anunța exact planul pe care îl avem pentru a putea rezolva această problemă.

Nu vă ascund că la întâlnirea pe care o voi avea vineri voi discuta cu echipa Comisiei Europene, inclusiv de aspectele legate de manifestarea acestei voințe a coaliției de guvernare de a adopta proiectul de lege și vom discuta exact cum anume această manifestare ar trebui să se finalizeze, dacă discutăm de întoarcerea unui proiect care de data asta are șanse sută la sută să treacă sau dacă trebuie neapărat să fie deja promulgat final de către președinție.

Ce fonduri PNRR mai riscă România să piardă până la final de an? Sunt mai multe jaloane, termene limită până la 28 noiembrie, adică bani suspendați, avem și cu AMEPIP-ul, și companiile din energie. Cum stăm aici?

Dragoș Pîslaru: Suntem în plină implementare a principiilor de guvernanță corporatistă. Avem două elemente: o dată, ca anumite persoane care au fost puse în consiliile de administrație în conducerea acestor companii să se retragă, și cealaltă condiție este să selectăm în mod deschis, transparent, alte persoane pentru conducerea respectivelor companii. La nivelul guvernului am avut o serie de note de informări și urmărim progresul acesta săptămânal. Ce pot spune este că asumpția în acest moment este că pe jaloanele legate de energie, transport și AMEPIP suntem într-o plină reformă, pe care ne propunem să o rezolvăm, iar, pe calendarele pe care le avem, o rezolvăm până la 28 noiembrie.

Există două jaloane pe care n-aveam cum să le mai rezolvăm, că erau de domeniul trecutului, care țineau de achiziții publice pe proiectele de infrastructură, de valoare pe grant 25 milioane de euro, pe acelea putem să ne dăm peste cap, nu ai cum să întorci timpul.

Dar tot ceea ce sunt jaloanele mari de sute de milioane de euro, adică pensii speciale, după care guvernanță corporatistă, transporturi, energie și respectiv AMEPIP, astea sunt în plan și le avem în acest moment cu reformele în derulare.

Poate domnul ministru al energiei să ne dea detalii despre stadiul companiilor?

Bogdan Ivan: La noi sunt în grafic, singurele constante și variabile pe care nu le avem în control sunt cele legate de contestații, de decizii ale instanțelor, care vor putea să ducă la un delay al acestor termene. Sunt zeci de persoane care au aplicat pe un post sau pe două posturi. Din ei mai sunt nemulțumiți. Au fost notificați colegii mei că sunt foarte mulți dintre ei care vor să conteste în instanță procedurile, vor să conteste în instanțe diferite…

Sunt zeci de aplicanți. Au fost în total aproximativ 40 de poziții corespondente cu jalonul 121, avem o medie de minim 10-15 aplicanți per fiecare poziție. Și în momentul de față sunt unele persoane care au notificat ministerul că își rezervă dreptul de a acționa în instanță anumite proceduri sau decizii ale comisiilor de concurs.

Șefa Comisiei Europene a ridicat problema taxelor prea mari pentru electricitate, a spus aceasta că în medie peste 42% din facturi sunt taxe, facturile plătite de gospodăriile din Uniunea Europeană. Vedem că și în România prețul energiei reprezintă doar 52% din prețul final. Cum intenționează Guvernul să reducă povara fiscală, mai ales că și dumneavoastră ați declarat că românii plătesc, raportat la venituri, cele mai mari prețuri la energia electrică?

Bogdan Ivan: Da, este o realitate pe care o vedem cu toții. În momentul de față, țările din Europa Centrală și de Est, România, Ungaria, Serbia, Bulgaria și Grecia sunt văduvite de piața comună a energiei în contextul în care investiții în interconectare între Austria și Ungaria și Austria și Slovacia nu au fost făcute în ultimii 10 ani de zile, iar astăzi românii plătesc, raportat la puterea de cumpărare și la venituri, cea mai scumpă energie din toată Uniunea Europeană. Ca să depășim acest element, singura soluție pe termen mediu și lung este noi capacități de producție pentru a acoperi deficitul pe care îl importăm astăzi și, doi, să scădem pe cât mai mult posibil costurile de producție, să vorbim despre alte reguli atunci când vorbim despre modul în care se formează acele spike-uri și vârfuri de preț pe anumite intervale orare și, în același timp, să ajungem cu acel memorandum, cu situația de fapt a ecosistemului energetic național în CSAT și am garanția că în proxima ședință vom avea acel memorandum care, după asta, va trasa sarcini foarte clare ministerelor de resort, precum și Agenției de Reglementare în Energie pentru a propune proiecte de legi actualizate la bunele practici din țările occidentale prin care să scădem, de exemplu, prețul inclusiv pe perioada de echilibrare care astăzi, aproximativ 22% din energia electrică activă costă aproape 50% din totalul costului energiei electrice din România. Şi așa cum aţi spus dumneavoastră, în România, doar 52% din prețul plătit de oameni îl reprezintă energia electrică activă, în rest vorbim despre taxe, tarife de transport, distribuție, furnizare, certificate verzi și așa mai departe. Așa că, da, avem această strategie foarte clară de a reduce prețul de la 1,55 lei cât era în medie în prima zi de mandat când am ajuns la Ministerul Energiei, de a-l duce cât mai aproape de cifra de 1 leu. Iar astăzi avem deja patru furnizori care și-au optimizat activitatea și au reușit să scadă și să aibă oferte sub 1,30 lei per kw/h pentru consumatorii casnici.