BREAKING Deficitul bugetar după 11 luni a ajuns la 6,4% din PIB, fiind semnificativ mai mic decât anul trecut, când se situa la 7,15%

Deficitul bugetar pe primele 11 luni ale anului este de de 121,77 mld lei, adică 6,4% din PIB, în scădere cu 0,74 puncte față de deficitul înregistrat în aceeași perioadă a anului 2024, de 7,15% din PIB, a anunțat luni Ministerul Finanțelor, potrivit G4Media.

Detalii despre execuția bugetară:

Veniturile bugetului general au însumat 591,91 mld lei în primele unsprezece luni ale anului 2025, în creștere cu 13% față de aceeași perioadă a anului anterior. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au crescut cu 1,34%, evoluție susținută atât de veniturile curente, cât și de fondurile europene.

Cheltuielile, în sumă de 713,68 mld lei, au crescut în termeni nominali cu 9,9% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creștere cu 0,59 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 36,93% din PIB la 37,52% din PIB. Analizând evoluția ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, observăm că ritmul de creștere din anul curent s-a diminuat comparativ cu anul precedent, indicând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice raportate la nivelul PIB.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Veniturile bugetului general

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 53,43 mld lei, înregistrând o creștere de 19,4% față de 2024, determinată în principal de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+72,6%), ca urmare a dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 20,4%, peste dinamica fondului de salarii din economie, evoluție influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate anumitor sectoare economice.

Contribuțiile de asigurări au însumat 189,71 mld lei, consemnând o creștere de 10,1% (an/an), peste cea a fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări reflectă eliminarea excepțiilor de la plata Contribuției de asigurări sociale de sănătate, precum și un transfer mai ridicat către pilonul II de pensii comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Încasările din impozitul pe profit au fost de 39,30 mld lei, în creștere cu 14,2% (an/an), susținută de de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.

Încasările nete din TVA au însumat 120,59 mld lei, marcând o creștere de 11,1% (an/an), în condițiile unor rambursări de TVA mai mari cu 7,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, se remarcă accelerarea dinamicii încasărilor brute din TVA începând cu luna august, pe fondul modificărilor cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025.

Veniturile din accize au totalizat 43,69 mld lei, în creștere cu 3,7% (an/an), evoluție susținută de majorarea încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+14,8%), influențate inclusiv de majorarea nivelului accizelor conform Legii nr. 141/2025.

Veniturile nefiscale au însumat 50,43 mld lei, în creștere cu 8,6%, evoluție susținută de vărsămintele din veniturile nete ale Băncii Naționale a României și de veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 54,34 mld lei, înregistrând o creștere semnificativă de 47,5% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat

Cheltuielile de personal au însumat 154,13 mld lei, în creștere cu 4,1% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, acestea reprezintă 8,1% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai puțin decât în perioada similară a anului 2024, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale. Începând cu luna iulie 2025, cheltuielile de personal au înregistrat o tendință descrescătoare, astfel că în luna noiembrie sunt cu 533,6 mil. lei mai mici față de luna noiembrie 2024.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 87,94 mld lei, în creștere cu 4,7%, evoluție determinată în principal de majorările de la nivelul bugetelor locale și de creșterea cheltuielilor din cadrul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru decontarea medicamentelor și a programelor naționale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au însumat 48,81 mld lei, cu 13,48 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 229,37 mld lei, în creștere cu 11,7%, evoluție influențată în principal de recalcularea pensiilor din sistemul public, în conformitate cu Legea nr. 360/2023, precum și de plățile efectuate pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, în sumă de 2,88 mld lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 10,86 mld lei, reprezentând în principal subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și schema de compensare a consumului de energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii noncasnici.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv subvențiile de la UE aferente agriculturii, au fost de 67,05 mld lei, în creștere cu 37,43% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 108,39 mld lei, cu 16,41% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 93,11 mld lei.