ANALIZĂ: În 2026, Putin va băga mâna în buzunarele contribuabililor ruși pentru a-și finanța războiul din Ucraina / Economia țării, aflată în dificultate

Rusia, cu o economie din ce în ce mai afectată de război, va apela la economiile contribuabililor în 2026 pentru a finanța campania militară din Ucraina, în timp ce industria și piața internă, dominate din ce în ce mai mult de China, se deteriorează, scrie vineri EFE într-o analiză, transmite Agerpres.

“Prioritatea strategică este de a asigura finanțarea nevoilor de securitate și apărare ale țării, precum și sprijinul social pentru familiile care participă la operațiunea militară specială (războiul din Ucraina)”, se arată în declarația publicată de Ministerul Finanțelor rus la anunțarea creșterii cotei de TVA de la 20% la 22% pentru anul viitor.

Mai mult, economia aflată în dificultate lasă de izbeliște industrii precum metalurgia și energia, sectorul cărbunelui fiind în special în criză.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Între timp, în ciuda creșterii prețurilor, a scăderii investițiilor și a cererii, președintele rus Vladimir Putin a decis să continue deocamdată campania militară și să amâne negocierile de pace până când își va atinge obiectivele.

De fapt, când a convocat Consiliul de Stat joi, Putin a dat asigurări că rușii vor înțelege și vor susține creșterea impozitelor, cu condiția ca statul să își îndeplinească obligațiile sociale și să garanteze securitatea țării.

Criza greilor

Sectoarele petrolului, gazelor, cărbunelui și metalurgiei sunt în criză, la fel ca și marile corporații de stat, cum ar fi compania nucleară Rosatom, compania hidroelectrică RusHydro și compania feroviară RZhD.

Din cauza ultimelor sancțiuni americane împotriva celor mai mari companii petroliere ale Rusiei – Rosneft și Lukoil – veniturile din exporturile de țiței și gaze au scăzut cu 35% în noiembrie și se așteaptă să scadă cu încă 50% la nivelul lunii decembrie.

Cu toate acestea, autoritățile nu își pot permite o salvare prin injecții de capital din cauza inflației ridicate și a eforturilor intense de a o reduce, după ce au sacrificat deja aproape complet climatul investițional al țării.

Astfel, Rusia va intra în 2026 cu sectoare cheie stagnante, dar își va menține obiectivul principal de a reduce ratele ridicate ale inflației.

“Dinamismul economiei în acest moment este aproape zero. Este ca o mașină în punct mort cu motorul pornit, așa cum este cazul industriei militare, care funcționează la putere maximă”, a comentat economista de la Carnegie, Aleksandra Prokopenko.

În această săptămână, viceprim-ministrul rus Aleksandr Novak a recunoscut că Rusia nu va ieși din stagnarea economică actuală până în 2027, după ce Ministerul Economiei a prognozat o creștere a PIB-ului de 1% pentru acest an, față de 4,1% în 2024.

Kremlinul ia de unde poate

Autoritățile ruse observă o scădere drastică a veniturilor publice, dar în loc să reducă cheltuielile, cresc povara fiscală asupra cetățenilor, văzând în populație doar o altă resursă.

Pe lângă TVA, vor crește și alte impozite, cum ar fi cele pe venitul persoanelor fizice și ale societăților. Scutirile de taxe pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor vor fi eliminate, iar impozitele pe autoturisme vor crește, în ciuda faptului că acesta este un alt sector aflat în dificultate.

Companiile de tehnologie, de exemplu, își vor vedea cota de impozitare dublată, de la 7,6% la 15%.

Colectarea veniturilor prin confiscarea activelor private a continuat și în acest an, ajungând la 50 de miliarde de dolari (aproape 2% din PIB) până la jumătatea anului, în urma naționalizării a peste 100 de active din 2022.

Ce urmează în 2026?

Noile măsuri fiscale ar putea declanșa o reacție în lanț care va duce la o scădere suplimentară a cererii. TVA-ul va crește costurile de producție, ceea ce, împreună cu creșterea cotelor de impozitare, va duce la creșterea prețului produsului final.

Potrivit opozantului rus Igor Lipsiț, de profesie economist, IMM-urile vor fi cele mai afectate. În plus, în opinia sa, aceste măsuri nu vor face decât să crească economia subterană.

“Este un scenariu clasic: statul împinge Rusia pe marginea prăpastiei, în timp ce oamenii obișnuiți încearcă să se salveze scăpându-i printre degete”, spune el.

IMM-urile rusești sunt îngrijorate de situație, deoarece schimbările au un impact semnificativ asupra afacerilor lor, care, în general, operează cu marje de profit mici și întâmpină dificultăți din ce în ce mai mari în a concura cu companiile chineze.

Între timp, rubla puternică, ce s-a apreciat cu 45% în acest an – o creștere fără precedent în ultimii 30 de ani – creează de fapt probleme pentru economia militară, potrivit Bloomberg.

Dacă tendința ascendentă continuă, “răcirea” economiei ruse ar putea duce la stagflație, adică stagnare economică cuplată cu o creștere semnificativă a prețurilor.

Astfel, experții prevăd că la anul vom asista la o intensificare a disputei dintre autoritățile economice care susțin o politică monetară strictă menită să reducă inflația, cum este cazul Băncii Centrale a Rusiei, și cei care pledează pentru o rublă mai slabă pentru a îmbunătăți climatul investițional, cum ar fi patronatul rus – directorul executiv al Nornickel, Vladimir Potanin, a cerut vineri o rată a dobânzii de 6%, în scădere de la 16% în prezent – și Sberbank, cea mai mare bancă a țării.