AUTOSTRĂZI 2026. Scenariul optimist: 270 de kilometri de autostrăzi și drum expres inaugurați. Primul tunel veritabil de autostradă, inel complet pe A0 și A7 până la Pașcani

270 de kilometri de autostradă și drum expres ar urma să fie deschiși circulației, într-un scenariu optimist, pe parcursul anului viitor, conform datelor contractuale pe care le-a centralizat Economedia.

În 2026, România va avea A0 complet, inelul de autostradă care înconjoară Bucureștiul, primul tunel veritabil de autostradă, odată cu finalizarea lucrărilor la tunelul Curtea de Argeș de pe A1 Pitești-Sibiu, Autostrada Moldovei completă, de la Ploiești la Pașcani, prin deschiderea loturilor Adjudu Vechi-Pașcani, precum și încă aproape 100 de kilometri din Autostrada Transilvania. De asemenea, va fi deschis Drumul Expres Brăila-Galați (10 km), singura inaugurare a unui drum expres din 2026.

Important de menționat că, multe dintre inaugurările programate în 2026 sunt, de fapt, restanțe din 2024, sau 2025, precum DEx 6 Brăila-Galați, loturile din Autostrada Moldovei care au primit extensii și A0 lotul 3 (constructor China).

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Autostrada Bucureștiului- inel complet (101 km)

A0-Autostrada Bucureștiului este cea mai importantă investiție rutieră din 2026 din perspectiva efectelor: Capitala va fi înconjurată complet pe autostradă, iar A1 București-Pitești, A2 București-Constanța și A3 București-Ploiești vor fi conectate prin A0. Astfel, A0 va permite cele mai lungi distanțe pe Autostradă: Craiova-București-Bacău-Pașcani și legarea completă a provinciilor, Oltenia, Muntenia, Moldova și Dobrogea. În prezent, pe A0 este deschis doar semi-inelul sudic, A1-A2, iar pe tronsonul de nord sunt în lucru 3 loturi : lotul 1 A1-DN 1, Pizzarotti-Retter (17 km), Lotul Afumați-Cernica (8,5 km) Constructor China-CCECC și lotul 4, constructor UMB, 4,5 km între Cernica și A2. Așadar, până la finalul anului viitor pe A0 urmează să se deschidă încă 30 de kilometri.

A1 Pitești-Sibiu, tunelul Curtea de Argeș, primul tunel veritabil din România

Tunelul Curtea de Argeș, în lucru pe lotul 4 al Autostrăzii A1 Sibiu-Pitești ar urma să fie deschis, potrivit estimărilor oficiale, în august-septembrie 2026, înainte de termenul contractual (2027). Tunelul cu o lungime de 1350 de metri pe care îl forează PORR (Austria) va permite deschiderea lotului Curtea de Argeș-Tigveni (10 km), însă reușita constructorului este contrabalansată de întârzierea rezolvării situației de pe DN 73C Tigveni-Rm Vâlcea unde se va menține restricția pentru camioane. Așadar șoferii cu autoturisme ajung mai ușor de la Pitești la Râmnicu Vâlcea pe A1 și DN 73 C (parțial degradat), însă transportatorii de mărfuri, cei care ar trebui să beneficieze cel mai mult de infrastructură modernă, merg în continuare pe ruta actuală DN 7 –Dedulești, tronson cu alunecări de teren și lucrări de consolidare.

Notă: Conform promisiunilor, la finalul anului 2026 ar trebui să fie deschis și lotul Holdea-Margina (10 km) de pe A1 Lugoj-Deva unde UMB lucrează la cele 2 tuneluri cu o lungime totală de 2300 metri, însă fiind primul tunel pe care îl execută cel mai puternic constructor din România este prea devreme pentru a garanta finalizarea (de la terminarea lucrărilor majore, precum cămășuirea și calea de rulare, durează câteva luni doar instalarea echipamentelor de siguranță și testele aferente). Odată finalizat, Tunelul Curtea de Argeș de pe A1 Sibiu-Pitești va permite estimarea unui calendar și pentru alte tuneluri în lucru/proiectate, raportat la etapele principale de execuție).

A7-Autostrada Moldovei, completă până la Pașcani (320 km)

Autostrada Moldovei-A7, cel mai important obiectiv de infrastructură rutieră din Europa inclus la finanțare în 2021 prin PNRR (în prezent doar parțial) ar urma să fie completă de la Ploiești la Pașcani în 22 decembrie 2026, conform promisiunilor recente ale constructorului UMB.

După deschiderea segmentului Focșani-Adjud, în august 2026 se va circula până la Săbăoani (încă 95 km), iar în decembrie complet până la Pașcani, încă 27 km, adică un total de 122 kilometri. Totuși, cele trei loturi de la Bacău la Pașcani sunt executate aprox. 40 % potrivit raportărilor oficiale (execuția reală este mai avansată față de raportare), iar indicarea termenului-limită 22 decembrie 2026 pentru finalizarea nodului turbion de la Pașcani (DN2) indică faptul că va fi nevoie de mobilizarea resurselor și în sezonul rece (UMB va finaliza aproape 40 de kilometri din Autostrada Transilvaniei, dar în același timp va începe lucrări majore pe Drumul Expres Focșani-Brăila și pe mai multe loturi ale Autostrăzii A8.)

Autostrada Transilvaniei-A3, încă aproape 100 de kilometri

2026, anul viaductelor-mamut pe Autostrada Transilvania. În toamna anului viitor va fi deschis ,,lotul Erbașu” Suplacu de Barcău-Chiribiș (26 km) cu viaductul de 1800 de metri construit 80% de Bechtel, iar la finalul anului, Ozaltin (Turcia) ar urma să finalizeze cele două viaducte (3,2 km) scoase din contractul cu UMB de la Nădășelu  și Topa Mică (jud. Cluj).

,,Constructorul turc care lucrează pe restul tronsonului se ocupă în principal de 2 viaducte mari cu lungimi de 1,2 km și 2 km (cel din urmă fiind cel mai lung viaduct de autostradă din România). Acestea au fost necesare din cauza alunecărilor de teren și a modificării traseului față de contractul inițial. Deși șantierul a început în urmă cu doar 6 luni, progresul este semnificativ – aproximativ 45%. Majoritatea picioarelor podurilor sunt deja realizate, iar 80 de grinzi de beton au fost montate. Viaductul de 1,2 km va fi unul spectaculos, partea centrală peste cimitirul din Nădășelu urmând să fie construită prin soluția tehnică în consolă, balanced cantilever”, a anunțat săptămâna aceasta, într-o vizită pe șantier, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma. Finalizarea celor două viaducte ale Ozaltin va permite traficul complet pe 42 de kilometri de la Nădășelu la Poarta Sălajului (loturi PNRR). Tot pe Autostrada Transilvania, șantierul Companiei Naționale de Investiții Rutiere, Chiribiș-Biharia (29 km) unde lucrează Precon/Selina (România) a ajuns la 30 %, lotul având șanse de deschidere în decembrie 2026, înainte de temrenul din contract (primăvara 2027). În total, 2026 ar putea aduce încă 97 de kilometri pe A3-Transilvania, scenariul fiind, totuși, optimist.

Brăila și Galați, unite printr-un Drum Expres

Promis la inaugurare pentru 2024 și 2025, Drumul Expres Brăila-Galați (10 km) urmează să fie inaugurat în primăvara anului viitor, însă fără a avea o conexiune cu un alt drum de mare viteză, ci doar la rețeaua de drumuri naționale.

Nota 2: Toate aceste inaugurări menționate atât în scenariul realist și contractual (,,ajustat”, câteodată, pentru a nu se ajunge la penalizări), cât și în cel optimist depind de foarte mulți factori, imposibil de evaluat în acest moment, printre care: mobilizarea constructorilor și alocarea corectă a resurselor între șantierele care se recepționează și cele care se deschid, asigurarea fără sincope a finanțării și a materialelor de construcții din producție autohtonă/import și nu în ultimul rând, condițiile meteo de pe șantiere (deschiderea celor 50 de kilometri din A7 Focșani-Adjud a fost posibilă cu un efort semnificativ al muncitorilor constructorului UMB, în condiții de temperaturi scăzute, dar fără precipitații).

2026, în privința inaugurărilor de autostradă și drum expres, ar putea depăși performanțele din 2024 când au fost deschiși 200 de kilometri.