Sursa foto: Pixabay
Creșterea economică din întreaga industrie prelucrătoare din România a avut o încetinire susținută în luna august, cu scăderi mai mici ale producției și ale numărului de comenzi noi, presiunile asupra costurilor se atenuează, însă inflația crește iar. De asemenea, a fost înregistrată cea mai mare reducere a achizițiilor de factori de producție de la începerea colectării datelor, raportul privind indicele BCR PMI® pentru industria prelucrătoare din România.
Industria prelucrătoare a României s-a contractat din nou în august, pe măsură ce firmele au continuat să se confrunte cu o cerere slabă. Deși au existat scăderi susținute ale producției și ale comenzilor noi, ratele de declin s-au micșorat.
Activitatea de achiziții s-a diminuat cu cel mai rapid ritm înregistrat până acum. În consecință, presiunile asupra costurilor au scăzut ușor, rămânând totuși ridicate. Prețurile de vânzare au crescut în cel mai rapid ritm din februarie.
Indicele PMI® pentru industria prelucrătoare din România, prezentat de BCR, este un indicator compozit al performanței industriei prelucrătoare, alcătuit dintr-o singură cifră și derivat din indicatorii privind comenzile noi, producția, ocuparea forței de muncă, termenele de livrare ale furnizorilor și stocurile de achiziții.
Un indice PMI peste pragul de 50,0 de puncte, fără modificări, indică o îmbunătățire a situației industriei în luna respectivă, în timp ce o cifră situată sub pragul de 50,0 de puncte arată o deteriorare.
PMI a crescut de la 47,8 puncte în iulie la 48,4 puncte în august. Cel mai recent nivel este un indiciu al unei încetiniri susținute, dar mai blânde, a creșterii economice. Deși condițiile au rămas dificile pentru producătorii români, toate cele cinci componente au avut influențe direcționale pozitive asupra indicelui PMI în luna august.
Cea mai mare subcomponentă – comenzile noi – a rămas un factor-cheie al deteriorării globale a situației sectorului, scăzând pentru a doua lună consecutiv în august. Respondenții au remarcat mediul economic dificil și cererea redusă drept factori limitatori.
Performanța exporturilor a fost din nou slabă în august, deși ritmul de contracție a comenzilor internaționale a fost al doilea cel mai lent înregistrat vreodată.
Ca urmare în principal a vânzărilor mai mici, producătorii din România și-au redus volumele de producție pentru a treia lună, în august. Unele firme s-au confruntat cu probleme de personal.
În acord cu cerințele de producție mai scăzute, firmele au continuat să adopte o abordare prudentă în ceea ce privește achizițiile în luna august. Cea mai recentă scădere a achizițiilor de factori de producție a fost nu numai puternică, ci și cea mai rapidă înregistrată până acum.
În același timp, producătorii au continuat să-și consume stocurile de achiziții în august. Cu toate acestea, rata de epuizare a stocurilor a fost cea mai redusă din ultimele trei luni.
În ciuda cererii scăzute din întregul sector, timpii medii de livrare a factorilor de producție s-au prelungit în august, ca în fiecare lună de la începutul colectării datelor. Rata de deteriorare a performanței furnizorilor a fost una dintre cele mai pronunțate de până acum.
În consecință, prețurile factorilor de producție au crescut brusc în august, firmele remarcând majorări ale costurilor cu materiile prime, combustibilul și forța de muncă. Totuși, în urma scăderii cererii de factori de producție, presiunile inflaționiste s-au diminuat în ultima lună.
Cu toate acestea, producătorii români de bunuri au încercat să transfere o parte din povara costurilor asupra clienților, crescând prețurile. Deși doar marginală, rata de majorare a prețurilor de vânzare a atins în luna august nivelul maxim din ultimele șase luni.
Pe de altă parte, forța de muncă din fabrici a scăzut din nou la jumătatea celui de-al treilea trimestru, marcând trei luni consecutive de reduceri modeste ale locurilor de muncă. Potrivit răspunsurilor primite, numărul de angajați a fost redus în conformitate cu volumul de producție mai mic.
Încă un indiciu de capacitate neutilizată, comenzile nefinalizate au scăzut cel mai mult din istoricul de până acum al sondajului. Pe lângă volumul redus de muncă, firmele au considerat că și eforturile mărite de a avansa cu comenzile nefinalizare au contribuit la epuizarea rapidă a acestora în august.
Într-o notă mai pozitivă, privind în perspectivă, firmele au fost optimiste în august în ceea ce privește producția viitoare. Mai mult, sentimentul pozitiv a crescut de la minimul record din iulie, deoarece o serie de firme se așteaptă ca activitatea de marketing și de promovare planificată să dea roade.
Ciprian Dascălu, economist-șef în cadrul BCR, a declarat:
„A doua lună consecutivă de scădere în industria prelucrătoare românească în august, indicele BCR PMI privind industria prelucrătoare din România fiind la valoarea de 48,4. Conform răspunsurilor date de participanții la sondaj, activitatea economică din industria prelucrătoare românească a scăzut în august față de luna precedentă. Având date PMI pentru mai bine de jumătate din an, se poate spune că perspectivele pentru industria prelucrătoare nu arată bine, iar datele INS legate de producția din acest sector din primele șase luni din an, ne fac să credem că această ramură a industriei va termina anul cu o creștere aproape de zero. Valoarea indicelui PMI din această lună, vine însă ușor peste cea înregistrată în luna precedentă de 47,8, fapt ce ar putea fi interpretat ca un semn pozitiv în contextul trendului și așteptările pentru ultimele patru luni din an. Toate componentele indicelui au înregistrat valori mai mari în august față de iulie.
Cererea încă slabă, după cum sugerează a doua lună consecutivă de scădere semnalată de componenta de comenzi noi a indicelui BCR PMI, poate fi atribuită atât factorilor interni, cât și celor externi. Cererea externă rămâne sub potențial, mai ales dacă ne uităm la Germania, care este unul dintre principalii parteneri comerciali ai României. Datele semnal pentru indicele HCOB PMI privind industria prelucrătoare din Germania arată cea mai slabă valoare din ultimele 5 luni în august de 42.1. Cererea internă, în schimb, suferă de probleme structurale. Consumul este în creștere în prima jumătate a anului, fapt sugerat de toți indicatorii specifici, însă se pare că acest lucru nu se reflectă și în producția din industria prelucrătoare autohtonă. Foarte multe bunuri de consum din economia României vin din import, lucru sugerat de deficitul comercial mare. Acest lucru face ca orice modificare semnificativă a consumului intern să nu se reflecte cu o amplitudine foarte mare și în producția de bunuri a firmelor românești. În acest context, revenirea industriei prelucrătoare din România depinde foarte mult de evoluția cererii externe.
Trecând într-o notă mai pozitivă, așteptările firmelor care participă la sondajul PMI legate de evoluția viitoare a cererii și a mediului de afaceri în general au fost în creștere. Majoritatea respondenților au devenit mai optimiști în ceea ce privește producția în viitor. Optimismul lor vine în special de la campaniile de marketing planificate, care ei speră că vor crește vânzările.
Componenta PMI referitoare la forța de muncă arată o scădere în august față de luna precedentă. Cererea slabă pare că afectează și nevoia de forță de muncă a firmelor, având în vedere că numărul redus de comenzi a fost motivul principal menționat pentru evoluția negativă din această lună. Scăderea componentelor de comenzi nefinalizate și stocuri de produse finite este și ea rezultanta unei cereri scăzute.
Prețurile factorilor de producție au crescut și în această lună, cu un ritm mai moderat ce-i drept comparativ cu luna precedentă. Avansul lor a rămas, însă, mult peste cel al prețurilor de producție. Creșterea prețurilor materiilor prime, prețul combustibililor, precum și creșterea salariului minim sunt printre principalii factori inflaționiști menționați de firmele participante la sondaj. Și luna aceasta, creșterea prețurilor factorilor de producție nu a fost transmisă în totalitate către consumator, așa cum a fost cazul în lunile precedente.”