Producția industrială românească probabil s-a contractat pentru al treilea an la rând., dar 2026 ar putea schimba acest lucru

Producția industrială românească probabil s-a contractat pentru al treilea an la rând, deși a existat o ușoară îmbunătățire în decembrie, însă cel mai probabil anul 2026 va schimba acest trend, arată datele prezentate luni de BCR.

Ultima lună a anului 2025 a adus o îmbunătățire relativă pentru PMI-ul BCR România pentru sectorul manufacturier, care s-a situat la 48,9 în decembrie, după ce în noiembrie a atins 47,2.

Cu toate acestea, acest lucru semnalează doar o pierdere a ritmului de încetinire, deoarece valoarea rămâne sub pragul neutru.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

În această lună s-au înregistrat îmbunătățiri direcționale în patru din cele cinci componente ale PMI, principalele motoare fiind comenzile noi și producția, iar singurul factor cu o influență negativă marginală fiind timpul de livrare al furnizorilor.

Cererea externă continuă să fie un factor cheie pentru creșterea producției interne.

Datele preliminare pentru indicele PMI pentru sectorul manufacturier din Germania al HCOB arată o ușoară scădere a indicelui în decembrie, până la 47,7, atingând cel mai scăzut nivel din ultimele 10 luni.

Aproximativ 20% din exporturile României au ca destinație Germania.

Cererea externă va rămâne probabil un obstacol pentru producătorii români pe termen scurt, deși se preconizează o situație relativ mai bună în 2026.

Probabil al treilea an consecutiv de contracție

Analizând imaginea de ansamblu a anului prezentată de PMI, valoarea medie în 2025 s-a situat la 48,2, ceea ce reprezintă o scădere ușoară față de valoarea de 48,6 înregistrată în 2024.

Este probabil să asistăm la al treilea an consecutiv de contracție a producției industriale românești.

Datele Institutului Național de Statistică arată că producția industrială a înregistrat o scădere de -0,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, pe o perioadă de 12 luni, începând cu luna octombrie.

Industria a avut o contribuție pozitivă la creșterea PIB-ului în trimestrul III 2025, ceea ce a fost semnalat corect de datele PMI, având în vedere că valoarea medie a indicelui pentru trimestru este mai mare atât în comparație cu trimestrul anterior, cât și în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut.

Cu toate acestea, analizând contribuția pentru primele trei trimestre, industria continuă să tragă în jos creșterea și, pe baza PMI, contribuția industriei la creșterea PIB-ului în 2025 ar trebui să fie, în cel mai bun caz, neutră.

Media PMI pentru trimestrul IV 2025 este mai mică în comparație cu trimestrul III 2025.

Privind în perspectivă, se preconizează că investițiile substanțiale ale UE în domeniul securității și stimulentele fiscale ale Germaniei pentru cheltuielile de infrastructură și apărare vor stimula producția industrială europeană.

Cererea externă rămâne esențială pentru producătorii interni, iar previziunile indică o potențială revenire a producției industriale în anul următor.

Dacă luăm în considerare și efectul de bază, ar trebui să ne așteptăm ca în 2026 să se întrerupă seria anticipată de trei ani de contracție a producției industriale.

Ritmul de scădere a indicelui de producție a încetinit semnificativ în decembrie, probabil pe fondul ratei mai reduse de scădere înregistrate în cazul comenzilor noi.

Se pare că cererea a fost ceva mai bună în ultima lună a anului, mai puțini respondenți la sondaj raportând o scădere a producției și a comenzilor noi.

De remarcat este evoluția indicelui comenzilor noi de export, care s-a situat la nivelul neutru de 50 în decembrie. Acest lucru arată că cererea externă devine din ce în ce mai favorabilă.

În decembrie, producătorii români au menținut o viziune optimistă asupra anului următor, aproximativ 40% dintre ei anticipând o creștere a producției față de nivelurile actuale.

Cu toate acestea, încrederea a fost temperată de faptul că aproape 17% dintre întreprinderi se așteptau la o scădere a producției, ceea ce a dus la un nivel record de pesimism în cadrul sondajului.

Scăderea încrederii a fost atribuită în mare parte preocupărilor legate de condițiile economice, incertitudinii politice – în special în ceea ce privește accesul la fondurile europene – și scăderii puterii de cumpărare a consumatorilor în urma recentei majorări a TVA.

Indicele ocupării forței de muncă a înregistrat o creștere marginală în decembrie, dar a rămas în contracție, deoarece vânzările slabe continuă să afecteze modelele de angajare.

Indicele stocului de achiziții a crescut ușor, atingând nivelul neutru, ceea ce indică probabil faptul că firmele se așteaptă la o cerere mai bună și lansează noi proiecte de producție.

Ritmul de creștere al prețurilor de intrare și de ieșire a continuat să încetinească în decembrie. Se pare că vârful atins la mijlocul anului, după majorarea impozitelor indirecte, a rămas cu mult în urmă, întrucât ambele măsuri se situează la valori relativ scăzute în comparație cu seriile istorice.

Prețurile ridicate ale alimentelor și materiilor prime reprezintă în continuare o problemă semnalată de membrii panelului, iar o parte din această povară continuă să se reflecte în prețurile de ieșire.