Apelul de proiect pentru finanțarea noului Pod peste Dunăre Giurgiu-Ruse prin mecanismul CEF -Mobilitate Militară nu prevede proiectarea unui pod mixt, rutier și feroviar, ci a unui pod rutier cu ,,așa-zisă opțiune de feroviar, lucru care urmează să fie clarificat“, a anunțat, joi, la București, comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean. Lipsa căii ferate pe viitorul pod Giurgiu-Ruse II în condițiile finanțării europene cu 570 de milioane de Euro a modernizării și electrificării liniei de tren București-Giurgiu (coridor european) ar putea cântări destul de mult în analiza pentru avizarea europeană a proiectului, anunțul oficial urmând să fie făcut pe 15 decembrie, potrivit comisarului Adina Vălean.
În octombrie 2023, Ministerul Transporturilor de la București transmitea că, doar după finalizarea studiului de fezabilitate se va stabili dacă Podul Giurgiu-Ruse II va fi mixt.
Pentru că Podul Calafat -Vidin a fost construit de Ministerul Transporturilor din Bulgaria (inaugurat 2013), Podul Giurgiu-Ruse II ar urma să fie construit de CNAIR, deocamdată fiind depusă cererea de finanțare pentru Studiul de Fezabilitate (6 milioane Euro). Prin CEF, finanțarea europeană este 50 %. Precizările comisarului Vălean vin în contextul lucrărilor pe Podul Prieteniei (pe partea bulgară, posibil și reabilitare din 2024)
,,România a aplicat cu un proiect în cadrul apelului de proiecte pe mobilitate militară. Eu mă aşteptam să fie în cadrul apelului de proiecte generale, dar s-a optat pentru această variantă în cadrul apelului de mobilitate militară, ale cărui rezultate eu le pot face publice în 15 decembrie. Deci, suntem puţin în avans. Practic, fiind un apel competitiv de proiecte ai cărui câştigători nu au fost anunţaţi – şi vorbesc la nivelul întregii Uniuni Europene – nu pot să zic astăzi dacă proiectul este câştigător. Noi am finanţat cu 570 de milioane de euro legătura feroviară Bucureşti – Giurgiu. Atenţie, nu aşa că ne-a venit nouă ideea, ci pentru că acesta era un proiect al României, care făcea parte dintr-un coridor şi care trebuie să aibă continuitate spre sud. Deci, este puţin de neînţeles în momentul de faţă pentru Comisia Europeană faptul că nu avem un proiect mai solid pentru un nou pod feroviar la Bucureşti – Giurgiu, dar avem asigurări că există această intenţie şi că acest nou pod Giurgiu Ruse va fi gândit să aibă şi o componentă feroviară. În rest, ceea ce se întâmplă în momentul de faţă, îmi dau seama că e o presiune specială pe punctul de trecere a frontierei. Vă spun sincer că în momentul de faţă sunt presiuni pe toate punctele de trecere ale frontierei în multe locuri din Europa, în mod special pentru ţările care nu sunt în Schengen, România şi Bulgaria, şi cred că e nevoie de o organizare foarte inteligentă şi eficientă a felului în transportatorii rutieri care stau în cozi la frontieră reuşesc să treacă mai repede” a transmis Vălean, potrivit Agerpres.
Deși Podul Giurgiu-Ruse, cunoscut ca Podul Prieteniei, are 69 de ani, (construit în 1954 cu linie de tren) Ministerul Transporturilor de la București vrea să aștepte rezultatele din Studiul de Fezabilitate pentru decizia tehnică :
,,În privința construcției unui nou pod în zona Giurgiu-Ruse, secretarul de stat (n.r Bogdan Mândrescu) a susținut construcția podului, urmând ca în perioada imediată a finalizării studiului de fezabilitate, în conformitate cu soluția tehnică rezultată, se va decide dacă podul va fi unul rutier/feroviar/mixt. Partea română a menționat că a depus aplicația de finanțare pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a documentațiilor aferente proiectului ”Military Mobility – Feasibility Study for Giurgiu – Ruse II Bridge over the Danube — FSGRB ”, în cadrul apelului de proiecte deschis pe CEF – Mobilitate Militară. Obiectivul general al acestei acțiuni este asigurarea conexiunii transfrontaliere dintre România și Bulgaria, în scopul asigurării unui trafic rutier fluent și a unei stări tehnice adecvate, în conformitate cu reglementările în vigoare. Obiectivul specific al proiectului este de a studia și proiecta un nou pod la Giurgiu-Ruse, precum și infrastructura de acces necesară pe partea românească și bulgară, parte a rețelei TEN-T Core, pentru utilizarea duală a infrastructurii de transport, în scopul îmbunătățirii mobilității civile și militare.Valoarea totală a contractelor de execuție din cadrul acestei aplicații de finanțare este estimată la valoarea de 13.835.779 euro, cu o rată de cofinanțare de 50% și o contribuție UE de 6.917.890 euro. Perioada de implementare este de 39 de luni. ” Ministerul Transporturilor, octombrie 2023.