Foto: David Izquierdo/ Dreamstime.com
Curtea de Justiție a UE (CJUE) a anunțat joi că legislația introdusă în 2022 de Ungaria pentru plafonarea prețurilor la anumite alimente și limitarea cantităților vândute este contrară dreptului Uniunii. Amintim că și România a luat o decizie similară, deși mai puțin agresivă, prin care a plafonat adaosul comercial la o serie de alimente.
„Această reglementare împiedică comercianții, fără o justificare corespunzătoare, să stabilească în mod liber prețurile de vânzare și cantitățile oferite spre vânzare ale acestor produse pe baza unor considerente economice”, arată instituția de justiție.
În februarie 2022, în contextul pandemiei Covid-19, Ungaria a reglementat, prin decret guvernamental, comercializarea a șase produse de bază (anumite tipuri de zahăr, făină de grâu, ulei de floarea soarelui, carne de porc, carne de pasăre și lapte). Începând din noiembrie 2022, ca urmare a războiului din Ucraina, decretul a fost modificat și alte două produse au fost adăugate la listă, și anume ouăle și cartofii. Decretul guvernamental respectiv a rămas în vigoare până la 31 iulie 2023.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Potrivit acestui decret, comercianții care comercializaseră deja aceste produse la o dată anterioară determinată erau obligați, sub sancțiunea unei amenzi, să pună în vânzare o cantitate predeterminată – bazată, inițial, pe cantitatea medie zilnică pusă în vânzare în cursul unei perioade de referință și, ulterior, pe cantitatea de produse în cauză aflată în stoc în cursul acestei perioade de referință – la un preț reglementat.
În mai 2023, autoritățile maghiare au aplicat o amendă comerciantului cu amănuntul SPAR Magyarország după ce au constatat că, într-unul dintre magazinele sale, acesta nu respectase cantitățile zilnice aflate în stoc pentru cinci produse menționate în decret. SPAR a sesizat Înalta Curte din Szeged (Ungaria) cu o cerere de anulare a deciziei autorităților. Întrucât existau îndoieli cu privire la compatibilitatea decretului guvernamental cu Regulamentul privind organizarea comună a piețelor (OCP) 1 și, în special, cu principiul liberei formări a prețurilor de vânzare a produselor agricole pe baza unei concurențe loiale, această instanță a solicitat Curții pronunțarea unei hotărâri preliminare.
CJUE a judecat sesizarea și a constatat că decretul guvernului maghiar aduce atingere concurenței loiale, element fundamental al Regulamentului OCP. Obligația de a pune în vânzare produse agricole la prețuri reglementate și în cantități determinate împiedică comercianții să își stabilească liber prețurile de vânzare și cantitățile pe care doresc să le vândă pe baza unor considerente economice.
Curtea de Justiție a examinat și argumentul Ungariei potrivit căruia această restricție este justificată de obiectivele de combatere a inflației și de protecție a consumatorilor defavorizați prin intermediul unei aprovizionări garantate cu produse alimentare de bază la prețuri accesibile. Curtea a constatat că, chiar dacă decretul guvernamental atacat ar fi adecvat pentru atingerea acestor obiective, măsurile pe care le implică nu sunt proporționale. „Subminarea liberului acces al comercianților pe piață în condiții de concurență efectivă și perturbarea întregului lanț de aprovizionare cauzate de prețurile și cantitățile reglementate impuse acestor comercianți depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite prin decret”, arată CJUE.
În aceste condiții, CJUE a constatat că decretul guvernului maghiar, inclusiv regimul amenzilor prevăzut în acest decret, este contrar Regulamentului OCP.
