Curtea Supremă de Justiție a UE desființează plafonarea prețurilor la alimente din Ungaria: „Este contrară legislației UE” / România a plafonat adaosul comercial

Curtea de Justiție a UE (CJUE) a anunțat joi că legislația introdusă în 2022 de Ungaria pentru plafonarea prețurilor la anumite alimente și limitarea cantităților vândute este contrară dreptului Uniunii. Amintim că și România a luat o decizie similară, deși mai puțin agresivă, prin care a plafonat adaosul comercial la o serie de alimente.

„Această reglementare împiedică comercianții, fără o justificare corespunzătoare, să stabilească în mod liber prețurile de vânzare și cantitățile oferite spre vânzare ale acestor produse pe baza unor considerente economice”, arată instituția de justiție.

În februarie 2022, în contextul pandemiei Covid-19, Ungaria a reglementat, prin decret guvernamental, comercializarea a șase produse de bază (anumite tipuri de zahăr, făină de grâu, ulei de floarea soarelui, carne de porc, carne de pasăre și lapte). Începând din noiembrie 2022, ca urmare a războiului din Ucraina, decretul a fost modificat și alte două produse au fost adăugate la listă, și anume ouăle și cartofii. Decretul guvernamental respectiv a rămas în vigoare până la 31 iulie 2023.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Potrivit acestui decret, comercianții care comercializaseră deja aceste produse la o dată anterioară determinată erau obligați, sub sancțiunea unei amenzi, să pună în vânzare o cantitate predeterminată – bazată, inițial, pe cantitatea medie zilnică pusă în vânzare în cursul unei perioade de referință și, ulterior, pe cantitatea de produse în cauză aflată în stoc în cursul acestei perioade de referință – la un preț reglementat.

În mai 2023, autoritățile maghiare au aplicat o amendă comerciantului cu amănuntul SPAR Magyarország după ce au constatat că, într-unul dintre magazinele sale, acesta nu respectase cantitățile zilnice aflate în stoc pentru cinci produse menționate în decret. SPAR a sesizat Înalta Curte din Szeged (Ungaria) cu o cerere de anulare a deciziei autorităților. Întrucât existau îndoieli cu privire la compatibilitatea decretului guvernamental cu Regulamentul privind organizarea comună a piețelor (OCP) 1 și, în special, cu principiul liberei formări a prețurilor de vânzare a produselor agricole pe baza unei concurențe loiale, această instanță a solicitat Curții pronunțarea unei hotărâri preliminare.

CJUE a judecat sesizarea și a constatat că decretul guvernului maghiar aduce atingere concurenței loiale, element fundamental al Regulamentului OCP. Obligația de a pune în vânzare produse agricole la prețuri reglementate și în cantități determinate împiedică comercianții să își stabilească liber prețurile de vânzare și cantitățile pe care doresc să le vândă pe baza unor considerente economice.

Curtea de Justiție a examinat și argumentul Ungariei potrivit căruia această restricție este justificată de obiectivele de combatere a inflației și de protecție a consumatorilor defavorizați prin intermediul unei aprovizionări garantate cu produse alimentare de bază la prețuri accesibile. Curtea a constatat că, chiar dacă decretul guvernamental atacat ar fi adecvat pentru atingerea acestor obiective, măsurile pe care le implică nu sunt proporționale. „Subminarea liberului acces al comercianților pe piață în condiții de concurență efectivă și perturbarea întregului lanț de aprovizionare cauzate de prețurile și cantitățile reglementate impuse acestor comercianți depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite prin decret”, arată CJUE.

În aceste condiții, CJUE a constatat că decretul guvernului maghiar, inclusiv regimul amenzilor prevăzut în acest decret, este contrar Regulamentului OCP.