Modernizarea Magistralei CFR București-Timișoara : Guvernul aprobă proiectul de aproape 20 miliarde lei pentru secțiunea Craiova -Caransebeș cu linie construită în 1878/Tunel de 6 kilometri la Balota

Guvernul aprobă în ședința de joi, 11 aprilie, indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea secțiunii Craiova-Caransebeș pe Magistrala CFR 100 București-Timișoara. La un an de la lansarea primei licitații (anulată în septembrie 2023 din lipsă de oferte), Proiectul de Hotărâre de Guvern indică un cost suplimentar de 8 miliarde lei față de indicatorii vechi și un cost total de 20 de miliarde. Pe această magistrală secțiuni dintre Orșova și caransebeș cu tunelurile Tâmpa și Feneș au fost construite în 1878, când Banatul era în administrare austro-ungară, iar granița cu România era la Vârciorova.

Cel mai greu lot va fi cel cu Tunelul Balota din județul Mehedinți, tunel de 6 kilometri lungime, al doilea după cel în lucru de la Ormeniș pe Magistrala Brașov-Sighișoara. În martie 2023, CFR Infrastructură lansa cele licitațiile pentru cele șase loturi ale secțiunii Craiova-Caransebeș, dar pentru că erau valori estimate mult sub costurile reale niciun constructor nu a mai depus ofertă, după cum Economedia a explicat aici.

LOT 1: ( CAP X ) CRAIOVA – ( CAP Y ) FILIASI, KM 248+760 – KM 286+735, inclusiv OCC/CMT Craiova, având o lungime de 37,975 km;

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

LOT 2: ( CAP Y ) FILIASI – ( CAP Y ) IGIROASA, KM 286+735 – KM 331+000, având o lungime de 44,265 km;

LOT 3: KM 331+ 000 ( IGIROASA CAP Y ) – KM 333+000 ( START VARIANTA BALOTA) – KM 359+390 ( CAP Y Statia Noua DROBETA
EST ) – KM 362+632 (CAP X DROBETA-TURNU SEVERIN ) la care se adaugă LEGATURA CF A VARIANTEI BALOTA CU STATIA CF PRUNISOR EXISTENTA, LEGATURA CF CU STATIA DROBETA MARFA ( SIMIAN ), STATIA DROBETA MARFA și RACORDUL CF DUDAȘU, având o lungime totală de 41,234 km;

LOT 4: ( CAP X ) DROBETA-TURNU SEVERIN – ( CAP X ) BAILE
HERCULANE KM 362+632 – KM 404+250, având o lungime totală de
41,618 km;

LOT 5: ( CAP X ) BAILE HERCULANE – ( CAP X ) PO NOU POARTA,KM 404+250 – KM 436+887, având o lungime totală de 32,637 km;

LOT 6: ( CAP X ) PO NOU POARTA – CARANSEBES, KM 436+887- KM 474+047, având o lungime totală de 37,160 km

,,Acest sector de cale ferată, parte a Coridorului Orient/Est Mediteraneean, se află într-o stare tehnică precară a liniei și a lucrărilor de artă, care a condus la o înrăutățire severă a condițiilor de exploatare, cu creșterea mare a timpilor de mers. Proiectul ”Reabilitarea liniei feroviare Craiova – Drobeta-Turnu Severin  – Caransebeș, parte a Coridorului Orient/Est – Mediteraneean”, face parte din Master Planul General de Transport al României (MPGT), aprobat de Guvernul României prin H.G. nr. 666/2016, cu modificările și completările ulterioare.

Lungimea totală a liniei de cale ferată în cadrul acestui studiu este de 226,165 km, fiind linie CF electrificată pe toată distanța, linie dublă electrificată Craiova – Strehaia (60 km) și linie simplă electrificată Strehaia – Caransebeș (174km). Pe această linie CF circulă atât trenuri de călători cât și trenuri de marfă, în prezent fiind existente 32 puncte de secționare. Sistemul de semnalizare este semi-automat între stații și electro-mecanic în stații, toate mecanismele căii ferate (semnale, treceri la nivel și aparate de cale) fiind comandate și controlate prin mecanismele existente. După darea în exploatare a liniei aceasta a trecut printr-un lung proces de modernizare în ceea ce privește suprastructura, lucrările de artă,  instalațiile de tracțiune și semnalizare. În anul 1951 s-a realizat dublarea liniei CF pe tronsonul Craiova – Filiași  în lungime de 36 km.”-Proiect Hotărâre de Guvern indicatori M 100 Craiova-Caransebeș.

Soluțiile tehnice s-au modificat față de solutiile stabilite la faza Studiul de Fezabilitate, fiind făcute adaptări minore pentru implementarea ERTMS nivel 2,
adaptari generate de împărțirea tronsonului CF în 6 loturi teritoriale. Astfel, în ceea ce privește cantitatea de RBC, aceasta a fost suplimentată de la 4
bucăți la 6 bucăți.

Secțiunea de cale ferată Craiova – Caransebeș are o lungime de 226 km, fiind linie CF electrificată pe toată distanța, linie dublă electrificată Craiova – Strehaia (60km) și linie simplă electrificată Strehaia – Caransebeș (174km). Pe această linie CF circulă atât trenuri de călători cât și trenuri de marfă, în prezent fiind existente 32 puncte de secționare. Sistemul de semnalizare este semi-automat între stații și electro-mecanic în stații, toate mecanismele căii ferate (semnale, treceri la nivel și aparate de cale) fiind comandate și controlate prin mecanismele existente.
Linia de cale ferată Pitești – Craiova – Vârciorova – Orșova – Caransebeș – Timișoara a fost construită între anii 1868 – 1879 că urmare a insistenței deosebite a României de a impune realizarea legăturii feroviare cu Banatul aflat sub administrația Austro-Ungară prin punctul de frontieră Vârciorova. Linia de cale ferată Craiova – Vârciorova în lungime de 130 km a fost construită între anii 1868-1875. Linia de cale ferată Caransebeș – Orșova, în lungime de 89 km a fost construită între anii 1874- 1878. După aproape un an se finalizează și tronsonul cf dintre Vârciorova și Orșova, în lungime de 4 km. În această perioadă transbordarea mărfurilor și călătorilor s-a făcut cu mijloace avute la dispoziție. (Date din Monografii). Calea ferată Timișoara – Caransebeș – Vârciorova în lungime de 191km a fost exploatată de Societatea privilegiată a Cailor Ferate Austriece până în anul 1891 când linia CF a fost naționalizată de statul ungar și trecută în proprietatea MAV – Căile Ferate Ungare de Stat. După 1 decembrie 1918 se încep negocierile privind preluarea liniei c.f. de către Statul Român, și prin efectul prevederilor Tratatului de la Trianon la 21 septembrie 1920 linia Timișoara – Vârciorova trece în proprietatea Statului Român, potrivit Studiului de Fezabilitate realizat de Asocierea Italferr S.P.A. – S.C. ISPCF S.A. – S.C. Italrom Inginerie International SRL.

De-a lungul liniei Craiova – Caransebeș sunt prezente mai multe tuneluri cu linie simplă, situate la pozițiile km date mai jos, cu informații despre anul de construcție:
1. Tunel MOȘU  km. 375+210 ÷ 375+360; L= 150,00 m; (Anul de construcție: 1967).
2. Tunel BABA  km. 376+138 ÷ 376+221; L= 83,00 m; (Anul de construcție: 1967).
3. Tunel VIR  km. 377+332 ÷ 377+425; L= 93,00 m; (Anul de construcție: 1967).
4. Tunel VÎRCIOROVA  km. 379+515 ÷ 379+607; L=92,00 m (Anul de constr.: 1967).
5. Tunel BAHNA  km. 381+737 ÷ 381+852; L= 115,00 m (Anul de construcție: 1967).
6. Tunel ALION  km. 385+667 ÷ 385+866; L= 199,00 m (Anul de construcție: 1967).
7. Tunel TUFARI  km. 388+574 ÷ 388+973; L= 399,00 m (Anul de construcție: 1967).
8. Tunel RACHITOBERG. km 413+355 ÷ 413+851; L= 496,00 m (Anul de con.: 1970).
9. Tunel POARTA km. 436+168 ÷ 437+035; L= 867,00 m (Anul de construcție: 1970).
10. Tunel FENES km. 446+709 ÷ 447+980; L= 271,00 m (Anul de construcție: 1878).
11. Tunel TAMPA  km. 450+895÷ 451+163; L= 268,00 m (Anul de construcție: 1878).