Cum va fi construit tunelul de 6 kilometri de la Balota, zona critică pe linia de tren București – Timișoara: Galerii paralele cu pasaje de trecere la fiecare 500 de metri pentru evacuare în caz de incendiu. La Balota, CFR va construi al doilea cel mai lung tunel feroviar din România

Tunel Feroviar Fenes M 100

Licitația pentru modernizarea Lotului 3 al Magistralei CFR Craiova – Caransebeș care include și execuția tunelului de la Balota (jud. Mehedinți) a fost publicată în SEAP, valoarea lucrărilor fiind cuprinsă între 3 și 3,37 miliarde lei.

Tunelul de la Balota cu o lungime totală de 6.189 metri poate deveni al doilea ca lungime, primul fiind cel în execuție de la Ormeniș de 6,9 kilometri pe M 300 Brașov – Sighișoara. Cel mai lung tunel în circulație are aproape 4 kilometri și este construit la Teliu pe linia Brașov – Întorsura Buzăului.

Pe linia de tren București – Timișoara (M 100), poate cea mai neîntreținută magistrală, cel mai „rapid” tren IR 1691 parcurge distanța de 533 km în 10 ore și 2 minute, zona critică de la Balota fiind cu limitări de viteză de 20-25 km/h.

Analize Economedia

inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda
noii directori de la Transelectrica - Economedia
crestere economica grafic calcule foto pexels-pixabay
retea electrica - Transelectrica
Ford Courier Craiova Otosan (1)
Schaeffler Romania 1

Tunelul de la Balota, unde înălțimea maximă este de 305 metri și o declivitate de 30‰, va fi construit cu două galerii separate prin forare simultană, astfel încât, în caz de incendiu, să poată fi asigurată evacuarea folosind tunelul paralel. Pentru a permite aceste operațiuni de salvare, se vor configura structuri de legătură transversal între cele două tuneluri, la o distanță de aprox. 500 de metri una de alta. În plus, în completare, pentru a asigura o acțiune rapidă a operațiunilor de salvare este planificată construcția a două spații de urgență situate în apropierea celor două intrări Craiova și Caransebeș precum și drumurile de legătură cu rețeaua existentă, arată caietul de sarcini pe care l-a consultat Economedia. Totodată, Tunelul Balota va avea: sistem lumini și comunicare de urgență, sistem de stingere a incendiilor și alimentare cu apă, sistem de ventilație și suprapresiune, sistem de detectare incendii în camere tehnice și pasaje de trecere între tuburile de tunel, sisteme de acces și monitorizare video.

De la Craiova (cota 121 m) linia coboară spre depresiunea Filiași (110 m) de unde începe traversarea dealurilor spre Turnu Severin. Punctul cel mai înalt al liniei este stația Balota, aflată la cota 305 m, de unde linia c.f. coboară și se înscrie pe malul Dunării (cota 54m) cu care merge paralel până la Orșova. Pe tronsonul Craiova – Orșova linia c.f. are o rezistență caracteristică de 32kg/t, declivitatea maximă de 26 mm/m și raze de curbură minime de 170 m între stațiile Simian (Tr. Severin Est) și Balota.

Secțiunea de cale ferată Craiova – Caransebeș are o lungime de 226 km, fiind linie CF electrificată pe toată distanța, linie dublă electrificată Craiova – Strehaia (60km) și linie simplă electrificată Strehaia – Caransebeș (174km). Pe această linie CF circulă atât trenuri de călători cât și trenuri de marfă, în prezent fiind existente 32 puncte de secționare. Sistemul de semnalizare este semi-automat între stații și electro-mecanic în stații, toate mecanismele căii ferate (semnale, treceri la nivel și aparate de cale) fiind comandate și controlate prin mecanismele existente.
Linia de cale ferată Pitești – Craiova – Vârciorova – Orșova – Caransebeș – Timișoara a fost construită între anii 1868 – 1879 că urmare a insistenței deosebite a României de a impune realizarea legăturii feroviare cu Banatul aflat sub administrația Austro-Ungară prin punctul de
frontieră Vârciorova. Linia de cale ferată Craiova – Vârciorova în lungime de 130 km a fost construită între anii 1868-1875. Linia de cale ferată Caransebeș – Orșova, în lungime de 89 km a fost construită între anii 1874- 1878. După aproape un an se finalizează și tronsonul cf dintre Vârciorova și Orșova, în lungime de 4 km. În această perioadă transbordarea mărfurilor și călătorilor s-a făcut cu mijloace avute la dispoziție. (Date din Monografii). Calea ferată Timișoara – Caransebeș – Vârciorova în lungime de 191km a fost exploatată de Societatea privilegiată a Cailor Ferate Austriece până în anul 1891 când linia CF a fost naționalizată de statul ungar și trecută în proprietatea MAV – Căile Ferate Ungare de Stat. După 1 decembrie 1918 se încep negocierile privind preluarea liniei c.f. de către Statul Român, și prin efectul prevederilor Tratatului de la Trianon la 21 septembrie 1920 linia Timișoara – Vârciorova trece în proprietatea Statului Român, potrivit Studiului de Fezabilitate realizat de Asocierea Italferr S.P.A. – S.C. ISPCF S.A. – S.C. Italrom Inginerie International SRL.

De-a lungul liniei Craiova-Caransebeș sunt prezente mai multe tuneluri cu linie simplă, situate la pozițiile km date mai jos, cu informații despre anul de construcție:
1. Tunel MOȘU  km. 375+210 ÷ 375+360; L= 150,00 m; (Anul de construcție: 1967).
2. Tunel BABA  km. 376+138 ÷ 376+221; L= 83,00 m; (Anul de construcție: 1967).
3. Tunel VIR  km. 377+332 ÷ 377+425; L= 93,00 m; (Anul de construcție: 1967).
4. Tunel VÎRCIOROVA  km. 379+515 ÷ 379+607; L=92,00 m (Anul de constr.: 1967).
5. Tunel BAHNA  km. 381+737 ÷ 381+852; L= 115,00 m (Anul de construcție: 1967).
6. Tunel ALION  km. 385+667 ÷ 385+866; L= 199,00 m (Anul de construcție: 1967).
7. Tunel TUFARI  km. 388+574 ÷ 388+973; L= 399,00 m (Anul de construcție: 1967).
8. Tunel RACHITOBERG. km 413+355 ÷ 413+851; L= 496,00 m (Anul de con.: 1970).
9. Tunel POARTA km. 436+168 ÷ 437+035; L= 867,00 m (Anul de construcție: 1970).
10. Tunel FENES km. 446+709 ÷ 447+980; L= 271,00 m (Anul de construcție: 1878).
11. Tunel TAMPA  km. 450+895÷ 451+163; L= 268,00 m (Anul de construcție: 1878).

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

Comentarii

  1. Acest tunel va fi o constructie monumentala.
    Ca Podul Braila!
    Muzeu in aer liber !
    Cand sa se termine lucrarea?
    Cine sa o faca?
    😯😯

Comments are closed.

Comentarii

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.