Foto: Pexels
Cele mai recente date ale evoluției PIB publicate de Institutul Național de Statistică sunt sub așteptările analiștilor, ceea ce prevestește o creștere economică mai redusă pentru întregul an 2024 față de cea preconizată la începutul acestui an, spun economiștii. Având în vedere aceste evoluții, echipa de cercetare Romanian Economic Monitor de la UBB a revizuit prognoza pentru creșterea PIB-ului României în 2024, reducând-o de la nivelul de 3,0% estimat la începutul anului la 1,8% care include deja efectele performanței economice mai slabe din prima jumătate a anului.
Economiștii și băncile din România au început să reducă prognozele de creștere economică și estimează acum că economia românească va crește cu sub 2% în 2024, după cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică, la început de septembrie. Aceștia avertizează că, deși există un boom al consumului privat, acesta este disipat deoarece consumatorii consumă bunuri din importuri, așa că România transferă banii către creșterea economică a altor țări de unde importăm ce consumăm:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În septembrie 2024 Institutul Național de Statistică a publicat date provizorii privind creșterea economică a României în primele șase luni ale anului 2024, conform cărora PIB-ul României a înregistrat o creștere de 0,8% în trimestrul II față de trimestrul I, în timp ce în primul trimestru s-a observat o creștere de doar 0,5%, arată analiza Economic Monitor.
“Deși aceste cifre ar putea sugera o accelerare modestă a creșterii economice, realitatea este că ele sunt sub așteptările analiștilor, ceea ce prevestește o creștere economică mai redusă pentru întregul an 2024 față de cea preconizată la începutul acestui an. Având în vedere aceste evoluții, echipa noastră a revizuit prognoza pentru creșterea PIB-ului României în 2024, reducând-o de la nivelul de 3,0% estimat la începutul anului la 1,8% care include deja efectele performanței economice mai slabe din prima jumătate a anului”, transmit cercetătorii de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor.
Aceștia menționează că această rată de creștere ar putea scădea și mai mult în cazul în care apar noi evenimente neprevăzute față de cele din primul semestru. “Așadar, pe lângă previziunea noastră actuală de 1,8%, balanța riscurilor economice până la sfârșitul anului se înclină mai mult în jos”.
Care sunt motivele pentru evoluția sub așteptări a economiei Românie?
Economiștii spun că prima jumătate a acestui an a adus o creștere a cererii interne, stimulată în principal de creșterea reală a veniturilor populației (inclusiv majorarea pensiilor de la începutul acestui an, respectiv creșterea salariului minim pe economie în ultimul trimestru al anului 2023), precum și de reducerea treptată a inflației. Deși aceste tendințe continuă și în a doua jumătate a anului curent (de exemplu, majorarea recentă a salariului minim brut la 3700 de lei începând cu 1 iulie 2024, sau o nouă creștere a pensiilor începând cu luna septembrie 2024), veștile mai puțin favorabile vin din sectorul companiilor.
“Datele statistice sugerează că acestea nu reușesc să valorifice pe deplin creșterea cererii prin extinderea ofertei lor pe piața locală. Astfel, cererea crescută este acoperită în principal prin importuri, ceea ce are un impact mai puțin favorabil și indirect asupra economiei României. Acest fenomen este reflectat și de contribuția negativă a componentei exporturilor nete la PIB-ul României în primele două trimestre ale anului. Chiar dacă investițiile, în special cele în infrastructură și finanțate din fonduri europene, adaugă un plus la evoluția economiei, ele reușesc doar să mențină creșterea PIB-ului pe un teritoriu pozitiv, dar la un nivel modest”, explică Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei Romanian Economic Monitor.
În ceea ce privește producția, economiștii observă o situație similară: toate sectoarele activității economice aduc contribuții modeste, iar în unele cazuri chiar negative, la evoluția PIB-ului României din acest an.
“Agricultura a fost grav afectată de seceta din vara aceasta, în special în ceea ce privește culturile de porumb, iar acest impact se va resimți în indicatorii economici din a doua jumătate a anului. Industria continuă să urmeze trendul negativ al perioadei post-pandemie, amplificat de stagnarea economiei Germaniei, cel mai important partener comercial al României. Construcțiile sunt sprijinite pe moment de investițiile guvernamentale, dar sectorul rezidențial arată semne de slăbiciune, ceea ce prevestește o contribuție mai redusă a acestui sector la creșterea PIB-ului față de contribuția mult mai însemnată adusă anul trecut. Sectorul serviciilor, care a jucat un rol esențial în revenirea economică post-pandemie, a adus doar o contribuție minimă în prima jumătate a anului 2024. Problemele din sectorul IT reprezintă un exemplu elocvent în acest sens, iar tendințele negative par să persiste și în perioada următoare”, arată analiza economiștilor de la Romanian Economic Monitor.
Totuși, majorarea salariului minim de la 1 iulie 2024 și recalcularea pensiilor din septembrie 2024 vor oferi per ansamblu un impuls pozitiv economiei, care se va reflecta în continuarea creșterii economice în a doua jumătate a anului, anticipează cercetătorii. “Cu toate acestea, estimările noastre arată că acest impuls va fi moderat, conducând la o creștere anuală a PIB-ului de doar 1,8%, mult sub previziunile economice inițiale”, transmite echipa.
Economiștii se așteptau la o creștere mai susținută, ținând cont de consumul puternic al populației. Detalii AICI
