Economiștii și băncile din România au început să reducă prognozele de creștere economică și estimează acum că economia românească va crește cu sub 2% în 2024, după cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. Aceștia avertizează că, deși există un boom al consumului privat, acesta este disipat deoarece consumatorii consumă bunuri din importuri, așa că România transferă banii către creșterea economică a altor țări de unde importăm ce consumăm.
Institutul Național de Statistică a anunțat vineri că economia românească a crescut cu 0,1% de la trimestru la trimestru și cu 0,8% de la an la an, în ce de-al doilea trimestru din 2024. Pe primul semestru, PIB-ul a crescut cu 1,5% în termeni reali.
România, cea mai mică creștere economică din UE
România a avut cea mai modestă performanţă economică din blocul comunitar, conform datelor revizuite publicate vineri de Eurostat.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Consumul „duduie”, dar banii se duc în import
Datele arată că principalul motor de creștere a fost consumul gospodăriilor, care a contribuit cu +4,7 puncte procentuale la creșterea anuală a PIB de 0,8% în al doilea trimestru din 2024.
Datele mai arată însă că cea mai mare parte a creșterii consumului a venit pe fondul unei cereri mai mari de articole de import, cuplată cu o cerere slabă pentru produse românești, potrivit BCR.
Și ING arată că creșterea anuală a consumului privat s-a accelerat vizibil, în mare parte în conformitate cu ceea ce datele privind vânzările cu amănuntul semnalaseră deja. Contribuția sa pozitivă globală la creștere a fost de 4,9 puncte procentuale la creșterea totală de 0,8 % a PIB. „Dar iată care este punctul culminant: exporturile nete au șters cea mai mare parte a câștigurilor, scăzând cu 4,4 puncte procentuale. Cererea internă puternică a stimulat importurile, scăzând 3,0 puncte procentuale din creștere, în timp ce cererea externă slabă a determinat exporturile să scadă restul de 1,4 puncte procentuale”, arată banca.
Potrivit ING, este clar că impulsul puternic al consumului privat și politica fiscală relaxată generează un stimulent care se răspândește în primul rând în afara economiei locale, în beneficiul partenerilor comerciali ai țării. Deși există, de asemenea, un boom rapid al investițiilor, constând în mai multe proiecte la scară largă cu termene limită strânse, acest lucru se reflectă și în creșterea importurilor, deoarece oferta locală nu poate face față cererii, arată economiștii.
În plus, faptul că aproape toate creșterile balanței comerciale de anul trecut au fost pierdute ca urmare a reacției puternice a consumatorilor la creșterile salariale arată că dezechilibrele structurale dintre cerere și ofertă din România mai au încă mult de parcurs înainte de a se putea îmbunătăți. Supraevaluarea leului, utilă în lupta împotriva inflației, influențează, de asemenea, situația comercială, adaugă ING.
Cele două „motoare” cu contribuție pozitivă la formarea PIB au fost agricultura și construcțiile, arată Libra Bank, care susține că aceste două sectoare cu generat aproape 70% din creșterea economică de 0,8%, celălalt element pozitiv la formarea PIB fiind reprezentat de impozitele nete.
Construcțiile au redevenit un stimulent al creșterii economice în aprilie-iunie grație lucrărilor de infrastructură care au reușit să compenseze slăbiciunea segmentelor rezidențial și nerezidențial.
Contextul economic extern dificil și dependența destul de mare a industriei prelucrătoare românești de cererea externă, în special de cea din Europa, la care s-a adăugat contracția puternică a producției de energie a menținut în teritoriu negativ producția industrială în trimestrul al II-lea.
Noile prognoze de creștere economică
BCR a anunțat astfel că revizuiește creșterea PIB-ului la sfârșitul anului la +1,9% de la +2,6% anterior. „Menținem neschimbată estimarea de creștere pentru 2025 la +3,4%, însă riscurile sunt mai degrabă orientate în sens descendent, judecând după perspectivele cererii externe și consolidarea fiscală probabilă”, transmite banca.
Și Libra Internet Bank și-a revizuit în jos prognoza PIB la 1,2% pentru anul 2024, de la 2,6% anterior. „Creșterea sub potențial a economiei, pierderea de ritm a investițiilor, scăderea absorbției fondurilor europene, menținerea tendinței de încetinire anuală a creditelor acordate societăților nefinanciare pot reprezenta argumente în favoarea continuării seriei de reduceri a dobânzii de politică monetară”, arată banca.
De asemenea, ING și-a revizuit în scădere prognoza de creștere pentru 2024, de la 2,0% la 1,3%. „În timp ce consumul privat și investițiile au fost din nou motoare pozitive puternice pentru creșterea anuală de 0,8% din trimestrul al doilea, economia românească nu reușește să lase beneficiile unei activități puternice să se disipeze în exterior prin intermediul importurilor. Acest lucru influențează vizibil creșterea”, arată economiștii băncii. „În primele șase luni ale anului, economia a avansat cu doar 0,7%. Reconfirmarea tabloului de creștere din primul semestru ne-a determinat să revizuim proiecția noastră de creștere a PIB pentru 2024 de la 2,0% la 1,3%, ceea ce necesită în continuare rate de creștere destul de robuste în următoarele două trimestre. Nu vedem loc pentru îmbunătățiri structurale majore nici în disiparea cererii interne puternice prin importuri, nici în cererea externă mai mare din partea principalilor parteneri comerciali”, arată banca.
BCR arată că, privind în perspectivă, exporturile nete ar trebui să fie principalul punct de interes pentru creșterea PIB în acest an. Consumul este într-o formă bună, susținut de o creștere puternică a salariilor nominale, o inflație mai scăzută și un nivel ridicat al ocupării forței de muncă. Dar acest lucru pare să fie atât o binecuvântare, cât și un blestem pentru creștere, deoarece majoritatea articolelor cumpărate provin din import. Exporturile sunt, de asemenea, într-o situație destul de proastă, deoarece cererea externă rămâne nefavorabilă, în special în ceea ce privește zona euro și, mai precis, Germania, care este cel mai important partener comercial, potrivit băncii.
Fără o îmbunătățire semnificativă pe partea exporturilor, creșterea României în acest an ar putea dezamăgi, arată economiștii BCR. Aceasta este mai degrabă o problemă structurală a economiei românești. Dimensiunea, forma și caracterul consolidării fiscale preconizate pentru anul viitor vor fi foarte importante pentru creșterea PIB-ului în 2025. Investițiile, care continuă să aibă o contribuție pozitivă la creșterea PIB-ului și par să fie în continuare într-o formă bună, susținute în principal de investițiile de stat în infrastructură, ar putea începe să dea dividende în anii următori, însă, pe termen scurt, orice efect pozitiv din această direcție este destul de puțin probabil.
ING mai susține că, având în vedere toate acestea, șansele ca BNR să reducă încă o dată rata dobânzii în trimestrul al patrulea au crescut. Cu toate acestea, în timp ce creșterea slabă a PIB-ului poate fi, într-adevăr, un argument pentru o mai mică restrictivitate a politicii monetare, activitatea puternică de creditare necesită în continuare prudență din partea factorilor de decizie.
Furtuna perfectă
Așadar, economia României pare că se pregătește pentru furtuna perfectă: o creștere economică mică în 2024, însă un deficit bugetar care ar putea depăși 7% în acest an, un deficit comercial uriaș din cauza consumului puternic bazat pe importuri și o datorie publică în creștere accelerată după un an cu împrumuturi la turație maximă pentru a finanța deficitul.
