Consiliul Fiscal estimează un deficit bugetar de peste 7% din PIB în 2024. Raport coordonat de Daniel Dăianu: Bugetul public se imprumută prea mult/ Deficitul de cont curent este prea mare/ Creșterea de venituri bugetare este absolut necesară

Consiliul Fiscal a examinat execuția bugetară și vede acum deficitul la peste 7% din PIB în 2024. Creșterea de venituri bugetare este absolut necesară, iar aceasta nu se poate rezuma la o colectare de taxe și impozite mai bună, ci reclamă și schimbări în regimul fiscal, notează raportului “România – Zona Euro MONITOR”, coordonat de Daniel Dăianu și publicat pe site-ul Băncii Naționale.

Raportul integral poate fi consultat AICI

Raportul amintește că România a intrat sub incidența procedurii de deficit excesiv (PDE) în 2020, după ce fusese avertizată că trebuie să corecteze un deficit structural ce depășise 4 la sută din PIB. În 2020, din cauza efectelor Pandemiei, deficitul a trecut de 9 la sută din PIB, iar în anii urmatori (2021 și 2022) deficitul a scăzut la cca. 7,2 și respectiv 6,3 la sută din PIB – conform metodologiei ESA (pe angajamente). În 2023 deficitul măsurat de CE a fost în jur de 6,6 la sută, cel cash fiind de 5,7 la sută; acesta din urmă este mai puțin relevant întrucât a inclus amânări la plată și neefectuarea unor cheltuieli de capital.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Consiliul Fiscal (CF), în analiza draftului de buget (din decembrie 2023) a considerat că ținta programată de Guvern nu este plauzibilă și a anticipat un deficit probabil în jur de 6,4 la sută din PIB. Pentru anul acesta, în prognoza de primăvară CE vede deficitul bugetar la 6,9 la sută din PIB. La jumătatea acestui an, deficitul bugetar a fost de 3,6 la sută din PIB. CF a examinat execuția bugetară și vede acum deficitul la peste 7 la sută din PIB în 2024. În execuția bugetară sunt venituri nominale mai mari în timp ce cheltuielile au mers prea repede.

“Nu peste mult timp, Guvernul va trimite planul fiscal-structural la CE. Având în vedere mărimea deficitului bugetar și că este necesară crearea de spațiu fiscal (cel putin 1,5 la sută din PIB), o corecție bugetară ce acoperă o perioadă de peste 4 ani are sens. Aceasta și fiindcă reforme importante (pensii, salarii) au impact bugetar semnificativ. Dar reacția piețelor financiare este o necunoscută și nu trebuie să fie subestimată. Cum observă CF, banii europeni sunt în buget, în cea mai mare parte, atât pe partea de cheltuieli cât și pe cea de venituri. Unii bani din PNRR nu sunt granturi și există partea de co-finanțare la
fonduri structurale, dar aceste componente bugetare nu explică mărimea deficitului”.

În esență, deficitul bugetar derivă din exces de cheltuieli. Iar acest exces este mult peste cheltuielile de capital (în buget sunt prognozate la cca. 2,4 la sută din PIB în acest an).

“Este bine că se încearcă efectuarea de investiții cât mai mari din resurse europene, dat fiind că PNNR nu este repetabil, iar alocările de fonduri structurale și de coeziune este posibil să scadă în viitor”, se mai arată în raport.

Acesta anticipează și că presiuni pe bugetul public vor crește dacă luăm în considerare și nevoile de apărare, angajamentul de a avea cheltuieli cu scop militar de 2,5 la sută din PIB (în 2023 acestea au fost potrivit datelor NATO de 1,6 la sută din PIB).

“Dat fiind că ajustarea bugetului public nu se poate face numai pe parte de cheltuieli și având în vedere presiuni viitoare pe bugetul public (apărare, educație, sănătate publică, etc.), creșterea de venituri bugetare este absolut necesară. Această creștere nu se poate rezuma la o colectare de taxe și impozite mai bună, ci reclamă și schimbări în regimul fiscal.  Nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale (26-27 la sută din PIB, inclusiv contribuții) este rezultat și al unui regim fiscal ce a favorizat evaziunea și evitarea plăților de taxe și impozite (tax avoidance); a favorizat practici rele ca includerea de cheltuieli personale în cheltuielile firmelor (vezi și analize ale BNR), plata de salarii la negru. Au fost comise greșeli flagrante în regimul fiscal cu ani în urmă, când reduceri de TVA au condus la diminuare de venituri fiscale de cca. 4 la sută din PIB. De aici creșterea contribuțiilor sociale pentru a se compensa pierderea de venituri. Un rezultat este că munca a devenit relativ suprataxată față de capital. Afirmația unora că România este „suprataxată” este neavenită. Există însă o rezistență mare la corectarea deficitului bugetar, întrucât aceasta echivalează cu o diminuare a absorbției interne, a consumului, a unor venituri. Fapt este că bugetul public se imprumută prea mult, că deficitul de cont curent este prea mare (în jur de 7 la sută din PIB) și are finanțare prin împrumuturi externe în jur de 50 la sută”, se arată în raport.

Acesta remarcă și că atenuarea deficitului de cont curent se datorează și remiterilor de peste 6 miliarde euro anual din străinătate.

Vezi și:

Deficitul de cont curent a urcat la 12,17 miliarde de euro în primele șase luni ale anului, în creștere cu 34% față de aceeași perioadă din 2023

Deficitul de cont curent a urcat la 12,17 miliarde de euro în primele șase luni ale anului, în creștere cu 34% față de aceeași perioadă din 2023