Consiliul Fiscal a examinat execuția bugetară și vede acum deficitul la peste 7% din PIB în 2024. Creșterea de venituri bugetare este absolut necesară, iar aceasta nu se poate rezuma la o colectare de taxe și impozite mai bună, ci reclamă și schimbări în regimul fiscal, notează raportului “România – Zona Euro MONITOR”, coordonat de Daniel Dăianu și publicat pe site-ul Băncii Naționale.
Raportul integral poate fi consultat AICI
Raportul amintește că România a intrat sub incidența procedurii de deficit excesiv (PDE) în 2020, după ce fusese avertizată că trebuie să corecteze un deficit structural ce depășise 4 la sută din PIB. În 2020, din cauza efectelor Pandemiei, deficitul a trecut de 9 la sută din PIB, iar în anii urmatori (2021 și 2022) deficitul a scăzut la cca. 7,2 și respectiv 6,3 la sută din PIB – conform metodologiei ESA (pe angajamente). În 2023 deficitul măsurat de CE a fost în jur de 6,6 la sută, cel cash fiind de 5,7 la sută; acesta din urmă este mai puțin relevant întrucât a inclus amânări la plată și neefectuarea unor cheltuieli de capital.
Consiliul Fiscal (CF), în analiza draftului de buget (din decembrie 2023) a considerat că ținta programată de Guvern nu este plauzibilă și a anticipat un deficit probabil în jur de 6,4 la sută din PIB. Pentru anul acesta, în prognoza de primăvară CE vede deficitul bugetar la 6,9 la sută din PIB. La jumătatea acestui an, deficitul bugetar a fost de 3,6 la sută din PIB. CF a examinat execuția bugetară și vede acum deficitul la peste 7 la sută din PIB în 2024. În execuția bugetară sunt venituri nominale mai mari în timp ce cheltuielile au mers prea repede.
“Nu peste mult timp, Guvernul va trimite planul fiscal-structural la CE. Având în vedere mărimea deficitului bugetar și că este necesară crearea de spațiu fiscal (cel putin 1,5 la sută din PIB), o corecție bugetară ce acoperă o perioadă de peste 4 ani are sens. Aceasta și fiindcă reforme importante (pensii, salarii) au impact bugetar semnificativ. Dar reacția piețelor financiare este o necunoscută și nu trebuie să fie subestimată. Cum observă CF, banii europeni sunt în buget, în cea mai mare parte, atât pe partea de cheltuieli cât și pe cea de venituri. Unii bani din PNRR nu sunt granturi și există partea de co-finanțare la
fonduri structurale, dar aceste componente bugetare nu explică mărimea deficitului”.
În esență, deficitul bugetar derivă din exces de cheltuieli. Iar acest exces este mult peste cheltuielile de capital (în buget sunt prognozate la cca. 2,4 la sută din PIB în acest an).
“Este bine că se încearcă efectuarea de investiții cât mai mari din resurse europene, dat fiind că PNNR nu este repetabil, iar alocările de fonduri structurale și de coeziune este posibil să scadă în viitor”, se mai arată în raport.
Acesta anticipează și că presiuni pe bugetul public vor crește dacă luăm în considerare și nevoile de apărare, angajamentul de a avea cheltuieli cu scop militar de 2,5 la sută din PIB (în 2023 acestea au fost potrivit datelor NATO de 1,6 la sută din PIB).
“Dat fiind că ajustarea bugetului public nu se poate face numai pe parte de cheltuieli și având în vedere presiuni viitoare pe bugetul public (apărare, educație, sănătate publică, etc.), creșterea de venituri bugetare este absolut necesară. Această creștere nu se poate rezuma la o colectare de taxe și impozite mai bună, ci reclamă și schimbări în regimul fiscal. Nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale (26-27 la sută din PIB, inclusiv contribuții) este rezultat și al unui regim fiscal ce a favorizat evaziunea și evitarea plăților de taxe și impozite (tax avoidance); a favorizat practici rele ca includerea de cheltuieli personale în cheltuielile firmelor (vezi și analize ale BNR), plata de salarii la negru. Au fost comise greșeli flagrante în regimul fiscal cu ani în urmă, când reduceri de TVA au condus la diminuare de venituri fiscale de cca. 4 la sută din PIB. De aici creșterea contribuțiilor sociale pentru a se compensa pierderea de venituri. Un rezultat este că munca a devenit relativ suprataxată față de capital. Afirmația unora că România este „suprataxată” este neavenită. Există însă o rezistență mare la corectarea deficitului bugetar, întrucât aceasta echivalează cu o diminuare a absorbției interne, a consumului, a unor venituri. Fapt este că bugetul public se imprumută prea mult, că deficitul de cont curent este prea mare (în jur de 7 la sută din PIB) și are finanțare prin împrumuturi externe în jur de 50 la sută”, se arată în raport.
Acesta remarcă și că atenuarea deficitului de cont curent se datorează și remiterilor de peste 6 miliarde euro anual din străinătate.
Vezi și: