Foto: DSV
În trimestrul al doilea, deficitul comercial al României a crescut cu un procent de 29,3%, atingând 8,4 miliarde euro – cifra marcând unul dinttre cele mai mari deficite de până acum, potrivit datelor publicate de biroul de statistică, scrie bneIntellinews, potrivit Rador Radio România.
În primul trimestru, deficitul comercial al țării se îmbunătățise la limită (scăzând cu 2,2% și atingând 6,66 miliarde euro), fiind susținut de importul redus de aparatură și mijloace de transport (vehicule), care a scăzut cu 2,3% la nivel anual. Totuși, importurile la această categorie au crescut cu 4,8% în trimestrul al doilea, parțial drept compensație și parțial ca efect al robustului consum din sectorul privat.
În decurs de 12 luni, deficitul comercial a scăzut ușor de la 8,7% din PIB în luna martie 2024 (cel mai scăzut de după lansarea războiului din Ucraina) la un procent estimat între 8,8 și 8,9% din PIB (depinzând de PIB-ul trimestrului al doilea). Cifra nu a fost cu mult mai mică – între 7 și 8% din PIB, înaintea crizei provocate de COVID-19, având în vedere că deficitul comercial al României devine cronic. Pe termen mediu, o îmbunătățire a balanței externe de plăți a României (în materie de produse de consum) este puțin probabilă, dar pachetul de redresare fiscală prevăzut pentru 2025 va exercita cu siguranță o anume presiune în această direcție.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Mărirea deficitului comercial din trimestrul al 2-lea (+29% la nivel anual) pare impresionantă atât la nivel absolut, cât și relativ. Totuși, acesta este un efect datorat mai multor factori – o parte dintre aceștia, fundamentali (consumul solid la nivel privat, investiții publice și private mai mari, probleme la nivel industrial în toată Europa), dar este totodată legat de o instabilitate mai mare datorată unor diverse crize (efecte la bază sau datorate prețurilor și cantităților).
Exporturile au scăzut cu numai 1,4%, atingând 23,3 miliarde euro în trimestrul al 2-lea, după un declin mai mare, de 3,5%, semnalat în primul trimestru. Industria chimică, industria auto și industria tutunului au evoluat bine, înregistrând mai multe exporturi și contribuind semnificativ la exporturi în general, laolaltă, contribuția lor fiind de +2,9%. Dar exportul dezamăgitor de produse agricole (o contribuție de -1,6%), slaba procesare a deșeurilor și diverse alte produse manufacturiere au făcut ca, la nivel general, performanța să ajungă de nivel negativ.
Importurile au crescut cu 5,2%, atingând 31,7 miliarde euro, depășind astfel modesta ameliorare din primul trimestru (-3,2%).
Toate categoriile de produse importante, în conformitate cu SITC (Standard International Trade Classification, n. red.) au înregistrat importuri mai mari, dar cel mai mare avans a fost înregistrat în sectorul tehnic și în cel al mijloacelor de transport (o contribuție de +4,8%, respectiv, +1,8% la procentul total de export timestrial), precum și în industria chimică (+10,9% și +1,4% contribuție la exportul general trimestrial).
Importurile de combustibil și de alimente au crescut și ele. La diverse cote și din diverse motive, importurile mai mari din acest an se datorează efectelor create de condițiile economice mai precare din 2023 – după prima iarnă a războiului din Ucraina, care a afectat grav economia Europei, a perturbat lanțul de aprovizionare și i-a descurajat pe investitori.