Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Guvernul Ciolacu nu a ridicat piciorul de pe pedala îndatorării nici în iulie, în condițiile în care cheltuielile bugetare au scăpat de sub control în anul electoral. Pe luna ce se apropie acum de final, Guvernul a făcut împrumuturi pentru acoperirea deficitului bugetar și rostogolirea datoriei vechi în valoare de 13 miliarde de lei. Asta împinge totalul împrumuturilor din acest an la 148 miliarde de lei.
Asta înseamnă că Guvernul și-a acoperit, în cele 7 luni scurse din 2024, 82% din necesarul de finanțare subestimat din acest an, compus din deficit bugetar (87 miliarde de lei, subestimat) și plata datoriei ajunse la scadență în acest an (125 miliarde de lei, sumă neactualizată cu trei împrumuturi prin certificate de trezorerie în valoare de 5,5 miliarde de lei ce ajung la scadență în septembrie, octombrie și noiembrie). La acestea se adaugă prefinanțarea pentru 2025, în valoare de circa 20-25 miliarde de lei.
Asta înseamnă că împrumuturile din întreg anul vor depăși ținta stabilită de Guvern pentru acest an la 181 miliarde de lei. Guvernul va împinge deficitul cel mai probabil la 7% din PIB, iar asta înseamnă că împrumuturile se vor apropia pe total de 250 de miliarde de lei, (aproximativ 120 miliarde de lei + 130 miliarde de lei pentru plata datoriei scadente în acest an), în funcție de dimensiunea arieratelor pe care Guvernul le va constitui în final de an.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
La final de lună mai, Finanțele aveau rezerve fiscale de circa 4% din PIB, conform analiștilor Unicredit Bank, adică peste 60 de miliarde de lei, excluzând fondurile din PNRR.
Cele 13 miliarde de lei din iulie au fost atrase exclusiv de pe piața primară administrată de BNR, unde licitează băncile comerciale în nume propriu și al clienților. Guvernul nu a mai ieșit pe piața internațională în ultimele 2 luni, după ce în prima parte a anului a făcut 3 ieșiri externe prin care a atras 7,2 miliarde de euro și 4 miliarde de dolari, dar în august se va lansa o nouă emisiune de titluri de stat Fidelis, destinate achiziției prin Bursa de Valori București.
Totodată, până la final de an, Ministerul de Finanțe va emite cel mai probabil și obligațiuni Samurai, în yeni japonezi, pe piața financiară de la Tokyo, pentru a atrage ulterior și investitori în titluri în lei, având în vedere creșterea graduală a necesarului de finanțare a României. Potrivit ultimelor date, aferente lunii aprilie, aproape 25% din datoria României în lei este deținută de investitori străini (nerezidenți – în creștere de la 19% în final de 2022), în timp ce în totalitatea datoriilor, în intern şi extern, ponderea investitorilor străini este de aproximativ 50%.
Pe întreg anul, Guvernul va împrumuta cel mai probabil peste 250 de miliarde de lei, cu 70 de miliarde de lei mai mult decât estima la început de an
În iulie, Guvernul a plătit către investitori din România circa 4,3 miliarde de lei, în contul unor emisiuni de titluri de stat mai vechi, din care unele ajunse la scadență. În același timp, faptul că Guvernul a atras din bănci, care sunt cei mai mari investitori în titluri de stat în lei cu o pondere de circa 40% în totalul titlurilor emise pe piață, cele 13 miliarde de lei, înseamnă că, pe net, Ministerul de Finanțe a redus din lichiditatea record din bănci.
Acst așa-numit excedent de lichiditate s-a ridicat în luna iunie la 50,4 miliarde de lei, în medie zilnică. BNR a permis umflarea acestui exces de lichiditate pentru ca Guvernul și economia reală să aibă surse de finanțare. Pe fondul acestui surplus de lichiditate dobânzile la creditele de consum și cele ipotecare oferite de bănci au tot scăzut în ultimele luni și au sprijinit economia.
Guvernul s-a bucurat de condiții financiare foarte bune în luna iulie, în piața primară, cu un raport bid-to-cover la licitațiile de titluri de stat mai mare de 2. Acest așa-numit raport bid-to-cover arată cât de multă cerere există pentru datoria unui guvern, iar un raport bid-to-cover pozitiv se situează de la 2 în sus.
Dobânzile de împrumut ale Guvernului au scăzut, pe scadențele scurte, grație deciziei BNR. Dobânzile pe termen lung rămân încă mult mai sus ca în urmă cu 6 luni
Pe fondul scăpării de sub control a cheltuielilor din acest an și a planului Guvernului de a aduce deficitul bugetar la 3% pe un termen de 7 ani, bulgărele îndatorării va continua să devină tot mai mare, cu perspectiva depășirii pragului de 60% din PIB până la final de 2030.
Mai mult, potrivit estimărilor Comisiei Europene (Debt Sustainability Monitor), publicate în luna martie, dacă Guvernul o ține tot așa (nicio corecție asupra politicilor fiscale) cu ritmul îndatorării, România riscă să ajungă în 2034 la un nivel al datoriei publice de 90% din PIB. Nivelul dobânzilor la care își finanțează România aceste deficite record va influența și cât de mult se va umfla povara datoriei în totalul cheltuielilor, la orizontul deceniului viitor.
Nivelul datoriei publice în PIB este încă mic raportat la alte state (52,1% din PIB în aprilie), dar o creștere a povarei datoriei în raport cu veniturile și cheltuielile bugetare va ține dobânzile de împrumut ale României la un nivel ridicat, în cazul în care nu se face o corecție credibilă a deficitului bugetar. Iar asta în lipsa unor șocuri externe. În plus, legea responsabilității fiscal-bugetare arată că, la depășirea pragului de 50% din PIB, Guvernul trebuie să înghețe salariile din sectorul public. Înghețarea trebuie făcută printr-o lege adoptată în Parlament cu aplicabilitate pe termen scurt.
Din cauza amânării corecției și al modului în care este văzută clasa politică românească în afară, prin prisma indisciplinei fiscale și a credibilității scăzute, investitorii penalizează debitorul și solicită o primă de risc din cauza riscului de țară care se traduce prin dobânzi mai mari. O altă cauză a dobânzilor mai ridicate este inflația, care în România este foarte mare comparativ cu restul țărilor din Europa Centrală și de Est.
Pe lângă deficitele mari și consolidarea fiscală tot amânată, cheltuielile mari cu pensiile și salariile din sectorul public (80% din totalul veniturilor fiscale) și datoria externă netă ridicată sunt puncte slabe ale României.
O corecție credibilă ar reduce și costurile finanțării deficitului și refinanțării datoriei publice. România nu poate susţine un nivel ridicat al datoriei publice având în vedere capacitatea limitată de finanţare pe piaţa internă, precum şi nivelul redus al veniturilor bugetare (reprezentând în medie 31,7% din PIB pe perioada 2021-2023.
Pe de altă parte, finanţarea pe pieţele internaţionale poate accentua dependenţa faţă de investitorii nerezidenţi, care are asociată o vulnerabilitate la şocuri de dobândă şi de curs valutar, precum şi o serie de incertitudini cu privire la disponibilitatea finanţării în condiţiile unei eventuale creşteri a aversiunii la risc şi/sau deteriorării ratingului suveran al României.
BNR ar putea face viața mai ușoară Guvernului. Putem vedea dobânzi ROBOR la sub 5% în final de 2024
În legătură cu costul finanțării și Banca Națională a României are un cuvânt de spus. BNR a început recent să scadă dobânzile, pe fondul temperării ritmului anual de creștere a prețurilor de consum (+4,9% în luna iunie), după șocurile inflaționiste post-pandemie. Piețele și analiștii anticipează acum încă 3 scăderi ale ratelor de dobândă de cel puțin 0,25% la ședințele BNR din august, octombrie și noiembrie, cu rata-cheie la 6% la final de 2024.
Principala necunoscută pentru anul următor rămâne politica fiscală a Guvernului, dar cu o scădere și mai rapidă a ratei anuale de creștere a prețurilor de consum, BNR ar putea face scăderi de dobânzi și în pași de câte 0,5 puncte procentuale, ceea ce ar duce rata-cheie la sub 6% și rata efectivă a politicii monetare (rata la facilitatea de creditare a BNR) sub 5%. Pe de altă parte, BNR ar putea acționa mai prudent pe partea de reducere a dobânzilor dacă rata anuală a inflației ar reîncepe să o ia în sus.
Pe măsură ce BNR va opera noi reduceri ale ratelor de dobândă, dobânzile la titlurile de stat emise de Ministerul Finanțelor ar putea să mai scadă ușor, dar un risc la adresa traiectoriei dobânzilor suverane rămâne oferta ridicată, adică faptul că Ministerul Finanțelor va trebui să emită mai multe obligațiuni în lei decât se estima.
Investitorii (locali și internaționali) s-au poziționat de câteva luni pentru reducerile de dobândă semnalate în februarie de BNR, intrând la cumpărare pe piața în lei în acest an și în special după raportul privind inflația din luna mai, care a limpezit apele cu privire la traiectoria dobânzilor. Scăderea dobânzilor duce la o creștere a prețului unitar al obligațiunilor, în timp ce o creștere a dobânzilor scade valoarea unitară a obligațiunilor.
* Mențiune: valoarea de 148 miliarde de lei a împrumuturilor din acest an include credite de dezvoltare de la instituții internaționale precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) sau Banca Mondială. Fără ele, valoarea împrumuturilor din acest an se ridică la aproximativ 137 miliarde de lei.