GRAFIC Evoluție sub așteptări a PIB-ului României în prima jumătate a anului. Economiștii de la Romanian Economic Monitor reduc semnificativ prognoza de creștere a PIB în 2024, de la 3% la 1,8%. Care sunt motivele care explică evoluția sub așteptări a economiei României?

Cele mai recente date ale evoluției PIB publicate de Institutul Național de Statistică sunt sub așteptările analiștilor, ceea ce prevestește o creștere economică mai redusă pentru întregul an 2024 față de cea preconizată la începutul acestui an, spun economiștii. Având în vedere aceste evoluții, echipa de cercetare Romanian Economic Monitor de la UBB a revizuit prognoza pentru creșterea PIB-ului României în 2024, reducând-o de la nivelul de 3,0% estimat la începutul anului la 1,8% care include deja efectele performanței economice mai slabe din prima jumătate a anului.

Economiștii și băncile din România au început să reducă prognozele de creștere economică și estimează acum că economia românească va crește cu sub 2% în 2024, după cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică, la început de septembrie. Aceștia avertizează că, deși există un boom al consumului privat, acesta este disipat deoarece consumatorii consumă bunuri din importuri, așa că România transferă banii către creșterea economică a altor țări de unde importăm ce consumăm:

Economia României va crește cu sub 2% în acest an. Economiștii și băncile reduc prognozele, după rezultatele anunțate de Statistică: „Consumul privat puternic se duce către creșterea economică a altor țări”

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

În septembrie 2024 Institutul Național de Statistică a publicat date provizorii privind creșterea economică a României în primele șase luni ale anului 2024, conform cărora PIB-ul României a înregistrat o creștere de 0,8% în trimestrul II față de trimestrul I, în timp ce în primul trimestru s-a observat o creștere de doar 0,5%, arată analiza Economic Monitor.

“Deși aceste cifre ar putea sugera o accelerare modestă a creșterii economice, realitatea este că ele sunt sub așteptările analiștilor, ceea ce prevestește o creștere economică mai redusă pentru întregul an 2024 față de cea preconizată la începutul acestui an. Având în vedere aceste evoluții, echipa noastră a revizuit prognoza pentru creșterea PIB-ului României în 2024, reducând-o de la nivelul de 3,0% estimat la începutul anului la 1,8% care include deja efectele performanței economice mai slabe din prima jumătate a anului”, transmit cercetătorii de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor.

Aceștia menționează că această rată de creștere ar putea scădea și mai mult în cazul în care apar noi evenimente neprevăzute față de cele din primul semestru. “Așadar, pe lângă previziunea noastră actuală de 1,8%, balanța riscurilor economice până la sfârșitul anului se înclină mai mult în jos”.

Care sunt motivele pentru evoluția sub așteptări a economiei Românie?

Economiștii spun că prima jumătate a acestui an a adus o creștere a cererii interne, stimulată în principal de creșterea reală a veniturilor populației (inclusiv majorarea pensiilor de la începutul acestui an, respectiv creșterea salariului minim pe economie în ultimul trimestru al anului 2023), precum și de reducerea treptată a inflației. Deși aceste tendințe continuă și în a doua jumătate a anului curent (de exemplu, majorarea recentă a salariului minim brut la 3700 de lei începând cu 1 iulie 2024, sau o nouă creștere a pensiilor începând cu luna septembrie 2024), veștile mai puțin favorabile vin din sectorul companiilor.

“Datele statistice sugerează că acestea nu reușesc să valorifice pe deplin creșterea cererii prin extinderea ofertei lor pe piața locală. Astfel, cererea crescută este acoperită în principal prin importuri, ceea ce are un impact mai puțin favorabil și indirect asupra economiei României. Acest fenomen este reflectat și de contribuția negativă a componentei exporturilor nete la PIB-ul României în primele două trimestre ale anului. Chiar dacă investițiile, în special cele în infrastructură și finanțate din fonduri europene, adaugă un plus la evoluția economiei, ele reușesc doar să mențină creșterea PIB-ului pe un teritoriu pozitiv, dar la un nivel modest”,  explică Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei Romanian Economic Monitor.

În ceea ce privește producția, economiștii observă o situație similară: toate sectoarele activității economice aduc contribuții modeste, iar în unele cazuri chiar negative, la evoluția PIB-ului României din acest an.

“Agricultura a fost grav afectată de seceta din vara aceasta, în special în ceea ce privește culturile de porumb, iar acest impact se va resimți în indicatorii economici din a doua jumătate a anului. Industria continuă să urmeze trendul negativ al perioadei post-pandemie, amplificat de stagnarea economiei Germaniei, cel mai important partener comercial al României. Construcțiile sunt sprijinite pe moment de investițiile guvernamentale, dar sectorul rezidențial arată semne de slăbiciune, ceea ce prevestește o contribuție mai redusă a acestui sector la creșterea PIB-ului față de contribuția mult mai însemnată adusă anul trecut. Sectorul serviciilor, care a jucat un rol esențial în revenirea economică post-pandemie, a adus doar o contribuție minimă în prima jumătate a anului 2024. Problemele din sectorul IT reprezintă un exemplu elocvent în acest sens, iar tendințele negative par să persiste și în perioada următoare”, arată analiza economiștilor de la Romanian Economic Monitor.

Totuși, majorarea salariului minim de la 1 iulie 2024 și recalcularea pensiilor din septembrie 2024 vor oferi per ansamblu un impuls pozitiv economiei, care se va reflecta în continuarea creșterii economice în a doua jumătate a anului, anticipează cercetătorii. “Cu toate acestea, estimările noastre arată că acest impuls va fi moderat, conducând la o creștere anuală a PIB-ului de doar 1,8%, mult sub previziunile economice inițiale”, transmite echipa.

Economiștii se așteptau la o creștere mai susținută, ținând cont de consumul puternic al populației. Detalii AICI