Sursa foto: Unsplash / Aysegul Yahsi
Piața de tiny houses (case modulare) din România se ridică la 20-25 milioane euro, din estimările industriei, fiind evaluată la nivel internațional la 5 miliarde euro. Tudor Maxim, fondator Pura Vida Huts, companie care creează tiny houses, și organizatorul Tiny House Festival, transmite că românii aleg să cumpere astfel de locuințe pentru a le închiria ulterior în regim turistic.
„Interesul pentru tiny house este uriaș, însă conversia în clienți este una extrem de modestă. Nu este o piață foarte mare. Cu ajutorul acestui festival vrem să creștem piața, să dăm acces la un număr mult mai mare de potențiali clienți. Piața de tiny houses în România se ridică la 20-25 milioane euro, din estimările noastre. 5 miliarde este piața estimată la nivel internațional”, a declarat Tudor Maxim.
Prețul pentru casele modulare variază, în funcție de materialele folosite pentru construcție. Astfel, costul poate începe de la 7.000 euro și poate ajunge până la 35.000-70.000 euro. „Trebuie să recunosc că nu am vândut nicio casă în România, ci doar în Europa de Vest. Folosesc materiale scumpe, iar casele modulare nu sunt cele mai ieftine. Prețul începe de la 35.000 euro și poate ajunge până la 70.000 euro”, spune Cătălin Șendresc, fondator Tiny Wunder House, companie specializată în crearea de case mici pe roți.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Antreprenorii care vor să își înființeze un business în turism pot avea venituri între 2.000-5.000 de euro pe lună, în funcție de locația aleasă”, spune reprezentantul Tiny House Festival. „Noi am avut venituri de 2.200 euro în prima lună, alte business-uri au reușit chiar și 5.000 euro cu două căsuțe. În România cam acesta este maximul pe care îl poți atinge. Chiar și într-o zonă mai puțin cunoscută sau populară un astfel de business poate genera venituri de peste 1.000 euro pe lună”.
Ovidiu Castan, fondatorul Doxar, compania care creează tiny houses și care se ocupă și de închirierea lor în regium turistic, spune că a observat un interes crescut din partea românilor pentru a se caza în astfel de locații din timpul pandemiei. „Oamenii doresc din timpul pandemiei intimitate. Lumea dorește un altfel de turism. Vremurile sunt destul de provocatoare. Există potențial. Piața din România este în formare, iar tot ceea ce este la început are potențial de creștere”.
Deși este la început, reprezentanții industriei spun că piața de tiny houses are potențial de a se dezvolta, pe măsură ce apar noi jucători.
„Urmăresc acest trend de 10 ani, am văzut că este foarte dezvoltat în America. Noi în România încă noi nu avem o educație, nu suntem familiarizați cu conceptul acesta atât de bine. Suntem încă la început. Dacă statul ne-ar oferi legi concrete privind autorizația de construcție cred că ar putea fi o explozie pe această nișă. Prima întrebare a celor interesați este despre preț și autorizație de construcție. Prețul fluctează în funcție de calitatea materialelor alese, dar un imbold ar fi partea legislativă. Să construiești un tiny house de 30mp, să plătești 5.000 euro la fel ca pentru o construcție de 200 mp, și să cauți arhitect este puțin mai complicat. Dacă s-ar simplifica acest lucru eu cred că va fi o creștere organică”, spune Radu Mihai, fondator Rustic World, companie specializată în executarea și comercializarea mobilierului din lemn masiv.
„În ultima perioadă am găsit clienți ce au diverse glampinguri care pare că se dezvoltă. Dacă până acum câțiva ani erau foarte multe pensiuni în vogă cu multe camere, acum au început să se dezvolte căsuțe nordice, pentru două sau patru persoane, mai intime. Este o piață care se dezvoltă, dar este departe de Vest”, precizează Claudiu Țăran, co-fondator Joy Spa, companie care fabric diverse produse din lemn (saună, ciubăr, piscină etc.) pentru business-urile din domeniul turismului în natură.