BREAKING Cea mai dură ieșire a Comisiei Europene la adresa lipsei de reforme a României: recomandă Consiliului UE să constate oficial că ”nu a luat măsuri eficiente” / Pot fi suspendate fondurile europene?

Comisia Europeană a publicat miercuri cea mai dură poziție din ultimii ani față de lipsa reformelor din România și a recomandat formal Consiliului UE (format din reprezentanții statelor membre) să adopte o concluzie oficială potrivit căreia ”România nu a luat măsuri eficiente” ca răspuns la recomandarea din 2021 privind scăderea deficitului bugetar.

• Economedia și G4Media au scris constant în ultimii doi ani despre faptul că guvernele PSD-PNL au îngropat orice reformă structurală (pensii, pensii speciale, reforma bugetarilor, reforma administrativă, reforma companiilor de stat). În paralel, guvernele Ciucă și Ciolacu au crescut cheltuielile statului cu pensiile și salariile și au crescut constant deficitul bugetar, adică funcționarea statului pe datorie.

Comisia Europeană a recomandat miercuri Consiliului UE să adopte o concluzie fără precedent potrivit căreia ”România nu a luat măsuri eficiente”. Ce înseamnă acest lucru? Consiliul UE va supune la vot această propunere, care poate să treacă dacă există o majoritate calificată sau să fie blocată la votul statelor membre.

Ce se întâmplă însă dacă Consiliul UE adoptă decizia potrivit căreia ”România nu a luat măsuri eficiente”?

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Mateusz Szczurek, fost ministru de Finanțe al Poloniei, susține într-o opinie postată pe o rețea socială că o consecință automată a unei astfel de decizii a Consiliului UE este înghețarea unei părți din fondurile UE destinate României începând cu 2025. El arată că ”suma reală a fondurilor înghețate ar putea fi foarte mică, dar pentru România știrea ar putea avea consecințe semnificative pe piață”. Cu alte cuvinte, ar putea duce la creșterea costurilor cu care România se împrumută pe piețe pentru a-și finanța deficitele.

Fostul ministru polonez susține că suspendarea automată a fondurilor europene pentru România e prevăzută de Regulamentul PNRR.

Pe de altă parte, experți europeni au declarat pentru Economedia că o eventuală decizie a Consiliului UE privind România nu duce automat la înghețarea fondurilor UE, ci e doar un semnal public pentru statul vizat, care nu mai poate întârzia reformele și consolidarea fiscală.

PNRR, întârziat semnificativ

Comisia Europeană arată în raportul de țară din cadrul Semestrului European că România a întârziat semnificativ PNRR.

”Punerea în aplicare a planului de redresare și de reziliență al României este întârziată în mod semnificativ din cauza unor provocări substanțiale. România a depus trei cereri de plată, care corespund la 146 de etape și obiective din plan și care au ca rezultat o plată totală de 9,4 miliarde EUR la 29 septembrie 2023”, arată raportul Comisiei.

Executivul european arată că întârzierea PNRR e provocată ”deseori” de ”lipsa de implicare” a conducătorilor de instituții.

Economedia și G4Media au scris pe parcursul anului că România are o problemă cu cererea de plată 3 din PNRR, dat fiind că nu a făcut toate reformele pe care și le asumase.

Ce recomandă Comisia Europeană

Comisia Europeană recomandă oficial ca România să ia măsuri rapide de înăsprire a fiscalității pentru a acoperi gaura din buget, pe care o prognozează la 6,9%, cu mult mai mare decât ținta asumată de guvern de 4,9% din PIB.

Iată recomandările oficiale ale Comisiei Europene:

1 Să prezinte în timp util planul fiscal-structural pe termen mediu. Să înăsprească politica fiscală pentru a realiza o ajustare fiscală pentru anul 2024 în ansamblul său. În 2025, în conformitate cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere, să limiteze creșterea cheltuielilor nete la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public general către valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută în tratat și să mențină datoria publică generală la un nivel prudent pe termen mediu.
2. Să accelereze semnificativ punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și a planului de redresare și de reziliență, inclusiv a capitolului REPowerEU, asigurând finalizarea reformelor și a investițiilor până în august 2026, prin garantarea unei guvernanțe eficace și prin consolidarea capacității administrative. În contextul evaluării intermediare, să continue să se concentreze asupra priorităților convenite, luând măsuri pentru a răspunde mai bine nevoilor privind locuințele sociale, serviciile sociale aferente și dezvoltarea zonelor urbane mai mici, luând în considerare în același timp oportunitățile oferite de inițiativa Platformei tehnologiilor strategice pentru Europa pentru îmbunătățirea competitivității.