Foto: Marian Vejcik / Dreamstime.com
Expansiunea spre est a monedei unice europene a suferit un eșec după ce Bulgaria și România nu au îndeplinit criteriile economice necesare pentru a adopta euro, scrie Financial Times.
Decizia anunțată miercuri de Banca Centrală Europeană și de Comisia Europeană înseamnă că dorința Bulgariei de a adera la zona euro la începutul anului viitor nu va fi îndeplinită. Evaluarea lor a confirmat, de asemenea, că speranțele României de a adera la moneda euro rămân la fel de îndepărtate ca întotdeauna.
BCE și Comisia au afirmat că cele două țări de pe coasta Mării Negre – care se numără printre cele mai sărace state membre ale UE – au o inflație prea ridicată în comparație cu restul blocului comunitar și și-au exprimat îndoiala cu privire la capacitatea instituțiilor lor de a combate corupția și spălarea de bani.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Ambele țări încearcă să calce pe urmele Croației, care a devenit a 20-a țară care a adoptat euro la începutul anului 2023.
Bulgaria este cea mai apropiată țară de aderarea la zona euro, deoarece și-a ancorat moneda la euro timp de mai mulți ani, a permis ca cele mai mari bănci ale sale să fie supravegheate de BCE și a menținut niveluri relativ scăzute ale datoriei și deficitului bugetar. Dacă ar fi îndeplinit condițiile necesare, Bulgaria ar fi putut adera la moneda euro la începutul anului 2025.
În evaluarea de către Comisie a pregătirii a șase țări din UE care nu au adoptat moneda euro pentru aderarea la zona monedei unice, Bulgaria a îndeplinit toate criteriile, cu excepția reducerii inflației la nivelul UE.
Potrivit BCE, inflația în Bulgaria a fost la o medie anuală de 5,1 % în mai, în scădere față de 5,9 % în anul precedent, dar încă cu mult peste pragul maxim de 3,3 % calculat în raport cu alți membri ai UE.
Deși rezultatul evaluării a fost conform așteptărilor, guvernul anterior al Bulgariei a sperat că executivul UE va da dovadă de clemență, având în vedere că Sofia ar trebui să îndeplinească criteriul de stabilitate a prețurilor în cursul acestui an.
În schimb, Comisia a fost de acord să reevalueze capacitatea țării de a adera la moneda euro la cererea Bulgariei, în loc să aștepte următoarea evaluare periodică peste doi ani, potrivit oficialilor UE și bulgari.
Bulgarii sunt împărțiți în ceea ce privește aderarea la euro, sondajele recente arătând că 49% sunt pentru și un procent similar sunt împotrivă.
De asemenea, BCE a afirmat că Sofia lucrează în continuare la punerea în aplicare a unui număr de angajamente, inclusiv “consolidarea cadrului său de combatere a spălării banilor”, și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la un amendament constituțional care permite președintelui să numească guvernatorul sau viceguvernatorul băncii centrale a Bulgariei prim-ministru interimar.
Calitatea instituțională și guvernanța s-au îmbunătățit, dar sunt încă “relativ slabe” în Bulgaria, România și Ungaria, a afirmat BCE. Aceasta a citat “deficiențe ale mediului de afaceri, o administrație publică ineficientă, evaziune fiscală, corupție, lipsă de incluziune socială, lipsă de transparență, lipsă de independență judiciară și/sau acces redus la serviciile online”.
În plus, potrivit fostului premier bulgar Nikolai Denkov, corupția a fost, de asemenea, o modalitate prin care Rusia și-a vândut influența în Bulgaria, un mare motiv de îngrijorare pentru aliații occidentali.
Țara a fost afectată de turbulențe politice persistente, în timp ce corupția și crima organizată au împiedicat-o să se integreze mai strâns în UE, permițându-i doar o intrare parțială în zona Schengen fără frontiere terestre la începutul acestui an.
Sofia a avut șase alegeri în puțin peste trei ani, de când fostul lider Boyko Borisov, un om puternic, a fost înlăturat în 2021 în urma protestelor anticorupție. Este probabil să se organizeze alte alegeri în acest an, după ce votul din iunie nu a permis formarea unui guvern stabil. Bulgaria rămâne cel mai sărac membru al UE, cu un produs intern brut pe cap de locuitor cu o treime sub media blocului comunitar.
În România, inflația a depășit cu mult nivelul necesar, după o creștere medie a prețurilor de 7,6 % în ultimul an. De asemenea, nu a fost la înălțimea evaluării fiscale a BCE, după ce a încălcat normele UE privind datoria începând cu 2020 și a înregistrat un deficit bugetar de 6,6% anul trecut – cu mult peste limita de 3% a UE – și puține perspective ca acesta să scadă sub ținta Bruxelles-ului în acest an.
În general, BCE a declarat că au existat “progrese limitate” din partea membrilor din afara zonei euro în ceea ce privește convergența către blocul monedei unice, din cauza “condițiilor economice dificile” cauzate de consecințele invaziei Rusiei în Ucraina.
Celelalte patru țări evaluate – Polonia, Republica Cehă, Ungaria și Suedia – au avut, de asemenea, o inflație peste nivelul necesar pentru aderarea la moneda euro și toate, cu excepția Suediei, au încălcat normele fiscale ale UE. Cu toate acestea, cele patru țări nu doresc să adere la zona euro.
Anul trecut, România și-a stabilit obiectivul de a adera la euro până în 2029, însă președintele Klaus Iohannis a contestat stabilirea unei date ferme pentru țară.
