Este bine-cunoscut faptul că agricultura din România prezintă numeroase probleme și dificultăți, printre care fragmentarea fermelor, irigațiile și lipsa de investiții în digitalizare. Acestea se traduc economic printr-o performanță agricolă scăzută și costuri de producție mari. Spre exemplu, în cadrul unei ferme medii din România lucrează de aproape 20 de ori mai mulți oameni decât în SUA, a declarat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România într-un interviu acordat Economedia.
„Într-adevăr, în agricultura Statelor Unite, care este o agricultură semnificativ mai dezvoltată decât cea europeană, ferma medie are undeva la 1.100 de hectare și este condusă în formula tată, fiu și încă un angajat. Adică trei persoane. Efectiv, trei-patru persoane administrează 1100 de hectare ca la carte”, spune Jean Ionescu.
Spre comparație, în România, Jean Ionescu afirmă că la 1.100 de hectare sunt foarte multe ferme care au peste 50-60 de angajați. „E clar de ce: avem paznici, avem portari, avem agronomi. Cred că încărcătura în agricultură în România este foarte mare și nu o spun eu. Statistic, România are o parte însemnată de oameni care lucrează în agricultură”, declară el.
Referindu-se la problema fragmentării terenurilor agricole, Jean Ionescu confirmă că majoritatea fermierilor români dețin suprafețe foarte mici, „acele fâșii care există în jurul satelor”. Aceștia sunt adesea oameni în vârstă care nu au oferit încă terenurile asociațiilor cooperative. Conform acestuia, la nivel național există peste 2,7 milioane de ferme care au suprafețe sub 3 hectare. Directorul Corteva România este de părere că astfel de exploatații nu sunt ferme în adevăratul sens al cuvântului, însă Uniunea Europeană cuantifică statistic și acești fermieri.
Acesta consideră că nu are loc o concentrare la vârf a fermierilor mari, însă observă „o migrare către fermierul mediu”. Jean Ionescu susține că pe lângă cele 10-15 ferme mari din țară, puterea agricolă este deținută de către ferma medie. Deși există diverse fonduri de investiții suficient de bine capitalizate care reușesc sa achiziționeze ferme medii, tranziția obișnuită este de la fermierul mic la cel mijlociu.
De asemenea, Directorul Corteva România este încrezător că perspectiva agricolă a României se va îmbunătăți, factorii principali fiind reprezentați de adopția digitalizării și a tehnologiilor moderne facilitate de către generațiile tinere: „Sunt mulți fermieri cu o vârstă înaintată la care asimilarea noilor tehnologii este greoaie. Dar băiatul care vine din urmă, moștenitorul, cu certitudine se va duce mult mai rapid în digital.”
Jean Ionescu e de părere că elementele cheie pentru tinerii antreprenori care vor să aibă parte de succes în domeniul agriculturii sunt dorința și pregătirea, dar avertizează că abilitățile manageriale nu trebuie ignorate, întrucât agricultura modernă înseamnă business cel puțin la fel de mult cât înseamnă creșterea efectivă a plantelor și animalelor.
Directorul Corteva apreciază realizările tinerilor care au cumpărat ferme în jurul orașelor mari cum este Bucureștiul pentru a crește în mod sustenabil păsări, legume și fructe.
„Sunt multe exemple de persoane tinere care au reușit lucruri incredibile în agricultură. E vorba de aceste ferme mici de pe lângă București, conduse de oameni tineri care au cumpărat ferme, au început să crească păsări și alte animale în sistem free-range, au început să crească sustenabil legume, fructe și care reușesc să vândă online. Sunt tineri care și-au dezvoltat foarte bine și partea de marketing și invită consumatorii pe care îi aprovizionează săptămânal: ”Hai să văd cum crești tomatele, cum crești salata, ce fac găinile”. E o chestie pură de marketing care prinde bine. E o piață în care București dă această oportunitate și cred că viitorul acestor fermieri este foarte, foarte interesant, pentru că lumea caută să consume din ce în ce mai sustenabil, să aibă produse bune din punct de vedere calitativ și la un moment dat să vadă cum sunt produse acestea”, spune el.
Jean Ionescu mai consideră și că antreprenorii din agricultură crescuți în mediul urban nu sunt dezavantajați față de cei din mediul rural, ci dimpotrivă, au șanse mai mari de reușită pentru că înțeleg mai bine consumatorul din mediul urban și sunt mai obișnuiți cu schimbarea constantă.