Sursa foto: Dreamstime
Potrivit psihologilor, eșecul nu te face de fapt mai puternic – iar această percepție poate fi chiar dăunătoare, scrie Fast Company.
Atunci când eșuăm, ne spunem că există un aspect pozitiv: că eșecul este o treaptă necesară pentru succes. Thomas Edison a scris că a eșuat în drumul său spre succes. Discursul lui J.K. Rowling de la Harvard despre eșec a devenit viral, în timp ce Steve Jobs a avertizat: „Dacă ți-e frică de eșec, nu vei ajunge prea departe”.
Cu toate acestea, o nouă lucrare, The Exaggerated Benefits of Failure (Beneficiile exagerate ale eșecului), publicată în Journal of Experimental Psychology: General, sugerează că acest lucru ar putea fi o prostie și că eșecul generează de obicei eșec.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Cercetătorii au efectuat 11 seturi diferite de studii care au analizat eșecurile în diferite domenii, de la promovarea examenelor și greșeli la locul de muncă la probleme de sănătate.
Cercetătorii au descoperit că oamenii tind să supraestimeze probabilitatea ca cineva să obțină succesul după ce a eșuat. Într-un set de studii, cercetătorii au cerut participanților să prezică probabilitatea ca cineva să promoveze un examen după ce a picat. Aceștia au constatat că participanții au supraestimat frecvența cu care participanții la test vor reuși la reluarea acestuia.
De asemenea, aceștia au constatat că asistentele medicale au supraestimat cât de mult vor reuși colegii lor după un eșec profesional. În plus, oamenii au supraestimat, de asemenea, cât este de probabil ca pacienții cardiaci să facă schimbări în stilul de viață după o urgență medicală.
Cercetătorii au eliminat apoi orice mențiune a eșecului din dosarele oamenilor. Într-un studiu, cercetătorii au eliminat din dosarele lor toate mențiunile că cineva a picat un test. Într-un alt studiu, cercetătorii au eliminat din dosarele oamenilor referirile la o supradoză de droguri. În ambele cazuri, participanții și-au redus predicția cu privire la faptul că cineva va obține sau nu succesul – iar predicțiile lor reduse au fost mai exacte.
„Aceste rezultate au implicații asupra modului în care tratăm eșecurile profesionale, recidiviștii, persoanele cu dependență și oricine altcineva care se străduiește să învețe din eșec”, au scris cercetătorii.