Retrospectiva săptămânii Economedia: România are cea mai mare inflație din UE, carburanții se scumpesc de la 1 iulie, Comisia Europeană critică lipsa de reforme, Hidroelectrica domină din nou topul firmelor, iar o firmă românească înlocuiește muncitorii cu roboți

inflatie cos cumparaturi Foto: Tero Vesalainen/ Dreamstime.com

Vă invităm să faceți revista presei săptămânale, cu câteva dintre noutățile săptămânii aduse de Economedia: Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a urcat în mai la 2,7%, de la 2,6% în aprilie, în timp ce România este, pentru a cincea lună la rând, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar. Carburanţii se scumpesc, din nou, de 1 iulie, după ce s-au ieftinit, în ultimele săptămâni. Guvernul a decis, încă de la sfârşitul anului trecut, să crească accizele la benzină şi motorină, în două etape.

Hidroelectrica redevine cea mai profitabilă companie din România, în 2023, devansând OMV Petrom, care acum se află pe locul doi, potrivit datelor preliminare transmise de ONRC, la solicitarea Economedia. Comisia Europeană a publicat miercuri cea mai dură poziție din ultimii ani față de lipsa reformelor din România și a recomandat formal Consiliului UE (format din reprezentanții statelor membre) să adopte o concluzie oficială potrivit căreia ”România nu a luat măsuri eficiente” ca răspuns la recomandarea din 2021 privind scăderea deficitului bugetar.

  • România a avut în luna mai cea mai ridicată inflaţie din UE, pentru a cincea lună la rând, arată Eurostat

România este, pentru a cincea lună la rând, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar, arată datele publicate marţi de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).

În mai, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0%), Finlanda (0,4%) şi Italia (0,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (5,8%), Belgia (4,9%) şi Croaţia (4,3%).

Comparativ cu aprilie 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 17 state membre, inclusiv în România, de la 6,2%, până la 5,8%, a rămas stabilă în două ţări şi a crescut în 14 state membre. Mai multe detalii, AICI.

  • Cea mai dură ieșire a Comisiei Europene la adresa lipsei de reforme a României: recomandă Consiliului UE să constate oficial că ”nu a luat măsuri eficiente” / Pot fi suspendate fondurile europene?

Comisia Europeană a recomandat miercuri Consiliului UE să adopte o concluzie fără precedent potrivit căreia ”România nu a luat măsuri eficiente”. Ce înseamnă acest lucru? Consiliul UE va supune la vot această propunere, care poate să treacă dacă există o majoritate calificată sau să fie blocată la votul statelor membre.

Ce se întâmplă însă dacă Consiliul UE adoptă decizia potrivit căreia ”România nu a luat măsuri eficiente”? Unii specialiști spun că ar putea fi suspendate fondurile europene.

Mateusz Szczurek, fost ministru de Finanțe al Poloniei, susține într-o opinie postată pe o rețea socială că o consecință automată a unei astfel de decizii a Consiliului UE este înghețarea unei părți din fondurile UE destinate României începând cu 2025. Pe de altă parte, experți europeni au declarat pentru Economedia că o eventuală decizie a Consiliului UE privind România nu duce automat la înghețarea fondurilor UE, ci e doar un semnal public pentru statul vizat, care nu mai poate întârzia reformele și consolidarea fiscală. Comisia Europeană recomandă oficial ca România să ia măsuri rapide de înăsprire a fiscalității pentru a acoperi gaura din buget, pe care o prognozează la 6,9%, cu mult mai mare decât ținta asumată de guvern de 4,9% din PIB.

  • Ce salariu încasează angajații de la Curtea de Conturi? Șeful instituției a primit anul trecut peste 6.800 de euro pe lună/ Cât a încasat și Lucian Heiuș, fostul șef al ANAF și vicepreședintele Curții de Conturi

Curtea de Conturi este cunoscută mai ales pentru salariile mari pe care le oferă angajaților, cei care sunt la conducerea instituției încasând venituri anuale de până la 339.000 lei anual, potrivit declarațiilor de avere consultate de Economedia.

Mihai Busuioc, președinte la Curtea de Conturi a României, a încasat în 2023 un salariu de 339.330 lei, în creștere de la 335.832 în 2022. Așadar, salariul lui a fost de peste 6.800 de euro pe lună. Potrivit declarației de avere, Busuioc avea în 2023 un teren intravilan în județul Ilfov, localitatea Corbeanca, dobândit în 2015 de 1.688 mp, un apartament în București din 2003 de 88 mp, precum și o mașină BMW din 2016.

Salariile conducerii, AICI.

  • Schimbări în topul preliminar al celor mai profitabile companii din România, în 2023. Hidroelectrica redevine firma cu cel mai mare profit net/ Frații Pavăl urcă puternic în top, după ce au înregistrat un profit cu 52% mai mare 

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, redevine cea mai profitabilă companie, deținând acest titlu în 2021. Compania a înregistrat în 2023 un profit de 6,3 miliarde lei, în creștere cu 44% față de 2022, când a raportat un profit net de 4,3 miliarde lei. Hidroelectrica a avut o cifră de afaceri de 12,3 miliarde lei și 3.461 de angajați.

Cu o cifră de afaceri de peste 33 miliarde lei în 2022, OMV Petrom, cea mai mare companie integrată de energie din sud-estul Europei, a înregistrat un profit net de peste 3,9 miliarde lei, în scădere masivă cu 62% față de 2022. Compania se clasa pe primul loc în 2022, fiind un an marcat de explozia preţurilor la tot ce înseamnă energie, petrol, gaze naturale, carburanți, energie electrică, ceea ce a dus la creșteri mari pentru jucătorii din energie, așa cum este și OMV Petrom.

  • GRAFICE Carburanți mai scumpi de la 1 iulie, din cauza majorării accizelor. Cât va costa plinul de benzină și motorină

Conform calendarului stabilit de autorităţi, a doua majorare a accizelor la carburanţi va avea loc la 1 iulie.

De exemplu, accizele la benzina fără plumb vor fi majorate cu 363,24 lei / 1.000 de litri, iar cele la motorină cu 332,9 lei / 1.000 de litri, în comparaţie cu nivelul stabilit la 1 ianuarie. Economiştii pun necesitatea majorării accizelor la carburanţi mai ales pe seama situaţiei bugetare. Numai în primele patru luni, deficitul bugetar a urcat la 57,2 mld. lei, respectiv 3,24% din PIB, în condiţiile în care ţinta pentru totul anul e de 5% din PIB. Noile prețuri, AICI.

  • INTERVIU Gabriel Budescu, director general CNIR: Avem proiecte pentru 774 kilometri de autostradă și drum expres. Angajații vor lua parte la profitul companiei

Gabriel Budescu, director general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), care urmează să preia de la CNAIR proiectele de construcție de drumuri și autostrăzi și îi va lăsa acesteia doar întreținerea, spune într-un interviu pentru Economedia că instituția are proiecte pentru 774 kilometri de autostradă și drum expres, iar o noutate pentru o companie de stat este faptul că angajații vor lua parte la profitul companiei. O altă noutate este că birourile din CNIR vor duce un proiect de la cap la coada, de la concept până la execuție.

  • Cum își propune o companie românească să acopere lipsa forței de muncă cu roboți

Circa 50% din posturile de operatori de curățenie sunt vacante, astfel că jumătate din locurile de muncă pot fi suplinite de roboți, a declarat Paul Popescu, directorul general al Agora Robotics, pentru Economedia. Printre cele mai afectate domenii de lipsa forței de muncă se numără industria construcțiilor și agricultura.

  • Analiză: România scade în clasamentul mondial al competitivității/ Câte țări din Europa Centrală și de Est stau mai bine sau mai rău decât România

Clasamentul mondial al competitivității, publicat de Institutul Internațional pentru Dezvoltarea Managementului (IMD), evaluează 67 de economii pe baza a peste 250 de indicatori din patru mari categorii: performanță economică, eficiență guvernamentală, eficiență în afaceri și infrastructură, scrie Statista. Indicatorii sunt o combinație de date statistice, care reprezintă două treimi din clasamentul final, și percepțiile a peste 6 000 de cadre, care reprezintă cealaltă treime din rezultate.

Clasamentul acoperă o mare parte din Europa, precum și America de Nord, lăsând în același timp unele locuri goale în America Latină, Asia și, mai ales, Africa, cu doar patru economii africane evaluate în acest an. Ca și în anii precedenți, Europa domină clasamentul competitivității, cu șase economii europene în top 10, dintre care trei în top 5.

În timp ce Asia are, de asemenea, trei economii în top 10, cele mai mari economii ale sale, China, India, Japonia și Coreea de Sud, sunt absente în mod notabil. În schimb, Singapore, Taiwan și Hong Kong au obținut cele mai mari scoruri din regiune, prima dintre cele trei aflându-se în fruntea clasamentului din acest an. Pe locul 2 este Elveția, iar pe 3, Danemarca.

România ocupă locul 50 în clasament, în scădere cu două poziții față de anul trecut. Restul clasamentului, AICI.

  • Cum arată piața de “fine dining” în România? Analiză: Media restaurantelor din București se apropie de media restaurantelor cu stele Michelin din Franța, deși țara noastră nu apare în celebrul ghid

În ceea ce privește meniurile de degustare, media restaurantelor din București se apropie de media restaurantelor cu stele Michelin din Franța, arată o analiză a platformei de rezervări Bookingham. Piața din România nu are deocamdată stele Michelin. “Pentru a vedea cum se poziționează România față de țările care au restaurante cu stele Michelin, am analizat meniurile de degustare ale celor mai high-end restaurante din țară, le-am convertit în EUR și am calculat valoarea mediană. Rezultatele au fost comparate cu datele din analiza Chef’s Pencil”, explică reprezentanții platformei.

Meniul de degustare e una dintre caracteristicile restaurantelor de fine dining. Poate cuprinde 6, 8, 10 sau chiar 20 de preparate, și are rolul de a ilustra specificul localului, creativitatea chef-ului și de a oferi o experiență completă oaspeților.

Media unui meniu de degustare în România este de 90 EUR/persoană.

  • Fata din lanul de lavandă care a creat un festival-fenomen în România. Secretul din spatele unei afaceri de succes

O tânără de 33 de ani din Brăila și-a creat propria afacere de succes cu lavandă, dar nu s-a oprit aici. A ajutat mulți producători de lavandă să își vândă produsele și a creat cel mai mare festival al lavandei din țară, la care participă zeci de mii de români.

Flori Vioreanu a pus pe picioare o afacere profitabilă cu lavandă, dar inițial se gândise să se specializeze în cu totul alt domeniu. A absolvit Facultatea de Psihologie cu gândul să vindece rănile emoționale și mentale ale pacienților, dar în cele din urmă s-a angajat în armată, unde a lucrat timp de 10 ani. Întreaga poveste, AICI.

Foto: Tero Vesalainen/ Dreamstime.com

Comentarii

  1. Redactia draga, eu am citit documentul oficial al Comisiei , as dori sa stiu unde … regasiti ceva care inseamna : “Comisia Europeană recomandă oficial ca România să ia măsuri rapide de înăsprire a fiscalității “?? Parca a vorbit Ciolacu aici, nu redactia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *