Sursa foto: ANAF/Facebook
UPDATE 18.30 Guvernul a adoptat ordonanța de urgență privind abrogarea articolului 3 alineatul (2) din Ordonanța de urgență nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Direcția generală antifraudă fiscală din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală își va păstra organizarea actuală, cu structuri teritoriale doar la nivel regional, potrivit ordonanței de urgență adoptată de guvern în ședința de astăzi.
Astfel, motivat de principiile stabilite în Programul de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR-Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor 2025 – 2028, pentru care s-a obținut încrederea Parlamentului României, sunt abrogate prevederile prin care urmau să se operaţionalizeze, începând cu data de 1 iulie 2025, structurile antifraudă teritoriale judeţene. Totodată, a fost abrogată și reglementarea ce viza reorganizarea direcțiilor regionale antifraudă fiscală pentru a asigura funcționalitatea și operaționalizarea structurilor antifraudă teritoriale județene.
„Măsura este necesară pentru a asigura o coordonare strategică și pentru a preveni evaluările locale care nu iau în considerare viziunea de ansamblu asupra analizei de risc. Totodată, având în vedere necesitatea reducerii cheltuielilor publice, s-a avut în vedere menținerea structurii existente, pentru a evita costurile administrative suplimentare semnificative care ar fi fost generate de operaționalizarea unor structuri la nivel județean, inclusiv de înființarea unor noi posturi de conducere sau execuție la nivel județean.
UPDATE 17:21 Proiectul de ordonanță a fost aprobat, a confirmat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, la finalul ședinței de guvern, fără a oferi detalii privind forma în care a fost aprobat.
Știrea inițială
Guvernul discută în ședința de luni abrogarea unei prevederi care ducea la reînființarea Antifraudei județene, ca pe vremea Gărzii Financiare, chiar de mâine, 1 iulie 2025, după cum a scris Economedia aici încă de anul trecut. Gelu Diaconu, fost șef al ANAF, denunța în 2024 măsura drept o „baronizare a Antifraudei, care este deja puternic infiltrată politic”.
Guvernul are pe ordinea de zi următorul act normativ: „PROIECT DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind abrogarea articolului 3 alineatul (2) din Ordonanța de urgență nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative și a articolului XIV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității instituționale a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, reorganizarea activității acesteia, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”.
Prin acest proiect se renunță la o prevedere adoptată anterior prin care dorea să înființeze structuri județene ale Antifraudei, în cadrul direcțiilor regionale actuale, motivând că inspectorii pierd mult timp pe drumul către un anumit județ.
Prevederea urma să intre în vigoare mâine, 1 iulie 2025.
„Se revine la modelul Gărzii Financiare”
Economedia a avertizat asupra intenției de a reorganiza Antifrauda la nivel județean încă din anul 2024.
Specialiști consultați de Economedia, care au cerut să nu fie numiți, spuneau atunci că mișcare este o problemă reală.
Specialiști consultați de Economedia spun că problemele semnalate în actul normativ sunt reale, însă ele au fost acceptate atunci când Garda Financiară a fost desființată și reorganizată în direcții regionale. Potrivit lor, la acel moment, angajații antifraudei au trecut prin schimbări majore, fiind nevoiți să își schimbe domiciliile și să se relocheze, chiar cu familiile, pentru a-și putea păstra locul de muncă. O nouă schimbare, dinspre regional către județean, va duce din nou la aceeași situație în care unii dintre angajați vor fi nevoiți să se relocheze. În prezent, în majoritatea Direcțiilor regionale antifraudă fiscală (8 la nivelul întregii țări), un procent de aproximativ 70% din totalul inspectorilor din regională au domiciliul în orașul unde își are sediul regionala și împrejurimi.
Totodată, specialiștii consultați spuneau că nu există sau nu a fost făcută publică nicio analiză care să motiveze faptul că organizarea în direcții regionale este mai ineficientă și că reorganizarea în structuri județene ar duce la o îmbunătățire a colectării. Într-adevăr, în 2013, gradul de colectare a taxelor şi impozitelor era în România de 32% din Produsul Intern Brut, iar în prezent acesta a scăzut la 27 – 28% din PIB, dar explicațiile sunt multiple, nu doar reorganizarea din structuri județene în cele regionale.
În plus, specialiștii avertizau că reorganizarea în structuri județene va duce la aceleași probleme care au existat pe vremea Gărzii Financiare. În anul 2013, Guvernul Ponta a decis desființarea Gărzii Financiare și preluarea activității sale de către ANAF, care era atunci condusă de Gelu ștefan Diaconu. Decizia a fost luată în cadrul unui proiect de modernizarea a administraţiei fiscale, care era implementat în colaborare cu Banca Mondială.
Garda Financiară era atunci organizată în structuri județene și era notorie pentru ineficiență și corupție. Gelu Diaconu detalia, la acea vreme: „Înfiinţarea DGAF a fost necesară din cauza ineficienţei cronice a Gărzii Financiare care ajunsese să se ocupe de foarte multe atribuţii în locul obiectivului principal, şi anume controlul operativ. De exemplu, verifica condiţiile de autorizare sau supraveghea livrările şi achiziţiile intracomunitare cu o procedură greoaie care îi consuma mai mult de jumătate din capacitate. Şi, cel mai rău în opinia mea, era o „fabrică” de produs sesizări penale, cu care îngreunau activitatea fiscului şi a organelor de cercetare penală, fără finalitate”.
El sublinia că exista și „percepția justificată a opiniei publice privind corupţia endemică din activitatea acestei structuri a fiscului”.
Desființarea Gărzii Financiare pe model județean s-a făcut și pentru „asigurarea unui grad mare de autonomie şi independenţă decizională”, pentru ca noua structură să fie în subordinea aparatului central, şi nu al structurilor administrative sau de administrare fiscală locale, astfel încât să fie independentă faţă de factorii de decizie politică, mai spunea Gelu Diaconu.
O reînființare a structurilor județene ar readuce așadar Antifrauda mai aproape de factorii de decizie politică locali și județeni, în plin an electoral, conform specialiștilor consultați de Economedia.
Totodată, organizarea în structuri județene, va tinde să crească numărul de structuri şi de funcţii de conducere, ceea ce va determina distribuția ineficientă a personalului și creșterea cheltuielilor bugetare, mai spuneau aceștia.
Gelu Diaconu, fost șef al ANAF când Garda Financiară a fost desființată, a declarat atunci pentru Economedia și G4Media că acest pas înseamnă baronizarea Antifraudei, care „este deja puternic infiltrată politic”.
Potrivit lui, argumentele invocate în sprijinul acestei măsuri (oboseala, pericolul de accidente rutiere etc.) sunt „pretexte de tot râsul care ar putea fi folosite și la o viitoare reorganizare în profil municipal, orășenesc sau comunal”.
„În general, măsurile privind combaterea evaziunii clamate propagandistic (digitalizare cu e-factura/e-transport/sigilii inteligente, case de marcat conectate s.a) au efecte nesemnificative în combaterea evaziunii în pofida resurselor uriașe deja cheltuite precum și a poverii administrative insuportabile pusă în sarcina agenților economici. Deprofesionalizarea și politizarea sunt cauze atât de profunde ale lipsei de eficiență a structurilor de control încât baronizarea Antifraudei este doar un alt pas în aceeași direcție”, a declarat el.
Fostul ministru al Finanțelor Marcel Boloș spunea însă pentru Economedia că va elabora un cod de integritate și inspectorii care au incidente de integritate vor fi sancționați grav.
„Antifrauda nu se reînființează pentru a relua vechile obiceiuri ale Gărzii Financiare. De altfel în acest context ministerul elaborează un cod de integritate pentru inspectorii fiscali și cei vamali. Vor fi aspru sancționați cei care au incidente de integritate în activitatea pe care o desfășoară. Structurile teritoriale județene ale inspecției antifraudă au un singur scop: de a face mai puternic ANAF în combaterea evaziunii fiscale și în lupta cu activitățile economice ilicite. Nu putem combate activitatea economică ilicită din birouri”, a spus el.
Boloș a precizat că aceste structuri județene vor fi organizate la nivel de județe ca servicii conduse de un inspector șef antifraudă județean. La nivel regional, direcția regională va coordona activitatea structurilor județene.
Ministrul Finanțelor susține că inspectorul șef antifraudă județean va fi numit de către președintele ANAF în urma organizării de concurs.
