Gabriel Budescu, director general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), care urmează să preia de la CNAIR proiectele de construcție de drumuri și autostrăzi și îi va lăsa acesteia doar întreținerea, spune într-un interviu pentru Economedia că instituția are proiecte pentru 774 kilometri de autostradă și drum expres, iar o noutate pentru o companie de stat este faptul că angajații vor lua parte la profitul companiei. O altă noutate este că birourile din CNIR vor duce un proiect de la cap la coada, de la concept până la execuție.
, să ducă proiectul de la cap la coadă, să nu mai existe o direcție de implementare separată pentru execuție. Un birou să ia proiectul de la etapa de concept, să facă partea de studiu de fezabilitate, să deruleze proiectarea și execuția și apoi o ia de la capăt cu un alt obiecti
Rep.: Care este situaţia Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (C.N.I.R) în acest moment şi când estimaţi că această nouă companie de stat va fi pe deplin funcţională?
Gabriel Budescu: Compania Națională de Investiții Rutiere a fost înființată în 2016, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 55/2016. Dar operaționalizarea ,,de facto” a companiei s-a realizat în luna aprilie 2023, odată cu numirea directorului general interimar.
Prin numirea conducerii executive, în baza OUG 109/2011, începând cu luna aprilie 2024 au fost demarate activitățile pregătitoare în vederea preluării proiectelor de investiții. Astfel, în data de 10 mai 2024, a fost aprobată componenta de management a planului de administrare, în conformitate cu prevederile OUG 109/2011, iar în data de 16 mai 2024 a fost aprobat primul buget de venituri și cheltuieli al CNIR SA.
Aceste etape au fost obligatorii în vederea promovării concursurilor pentru contractarea personalului de specialitate, concursuri aflate în plină desfășurare.
Pe lângă activitățile organizatorice interne, avem în pregătire proceduri de achiziție pentru a asigura dotările minim necesare (calculatoare, sediu, autoturisme, birouri) desfășurării activității, respectiv pentru preluarea celor șapte obiective nominalizate prin Ordinul Ministrului Transporturilor Nr. 872/27.03.2024.
În prezent, CNIR desfășoară concursuri de angajare pentru aprox. 60 de posturi, schema de personal aprobată fiind de 86 de posturi, limitată prin Legea 296/202..
OUG 55/2016, actul normativ pentru înființarea CNIR SA, prevede 400 de angajați.
Rep.: Care sunt priorităţile C.N.I.R anul acesta?
Gabriel Budescu: Avem ca obiectiv crearea unei echipe de oameni pregătiți și mai ales cu inițiativă la nivelul CNIR. Fără această condiție nu poate fi atins niciun deziderat ulterior.
Ne propunem să începem primele opt proiecte de infrastructură rutieră pe baza unor principii solide și echitabile în relaţia CNIR – Antreprenor/prestator.
Compania noastră înțelege și promovează conceptul lucrului bine făcut de la început chiar dacă durează mai mult și considerăm că, un management de succes trebuie să știe mai mult să anticipeze problemele decât să le rezolve pe măsura ce apar.
Rep.: Ce dificultăţi întâmpinaţi în ceea ce priveşte preluarea proiectelor de la CNAIR?
Gabriel Budescu: Lipsa de personal și dotări, aspecte pentru care lucrăm în momentul de față și estimăm că vor fi rezolvate în următoarele 2-3 luni.
Despre eventuale alte dificultăţi putem discuta numai în momentul preluării efective a proiectelor, etape ce am propus colegilor de la CNAIR să fie parcurse etapizat pentru a fi asigurată continuitatea proiectelor.
Pentru licitațiile deja lansate de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), preluarea proiectelor la CNIR se va face în termen de 30 de zile de la semnarea contractului.
Rep.: Autostrada A13 “Braşov-Bacău” e primul proiect care e în plan să fie preluat de la CNAIR. Care este în acest moment situaţia proiectului autostrăzii Braşov-Bacău şi când estimaţi ca acest proiect va fi scos în execuţie?
Gabriel Budescu: Autostrada Bacău – Brașov, cu o lungime de 164 km., este primul proiect de investiții pe care CNIR îl preia de la CNAIR”.
Contractul a fost atribuit, recent, pentru completarea studiului de fezabilitate și urmează să fie semnat în scurt timp. Durata contractului pentru finalizarea studiului de fezabilitate este de 24 de luni, termen calculat de la momentul emiterii ordinului pentru începerea activității de proiectare.
După finalizarea studiului de fezabilitate și asigurarea finanțării prin Hotărâre de Guvern, respectiv aprobarea indicatorilor tehnico-economici, investiția poate fi promovată pentru etapa de proiectare și execuție.
Rep: Un alt proiect al CNIR este drumul de mare viteza Bucuresti-Giurgiu, primul care va fi realizat prin modelare 3D. Ce presupune această tehnologie şi când estimaţi că ar putea începe efectiv lucrările de proiectare şi execuţie ?
Gabriel Budescu: CNIR va implementa proiectul Autostrăzii/Drumului Expres București-Giurgiu, cu o lungime estimată de 60 km.
Este un proiect nou și ne dorim lansarea licitației pentru realizarea studiului de fezabilitate până la sfârșitul anului 2024. Studiul de fezabilitate va stabili profilul drumului (Autostradă sau Drum Expres), costul estimat și variantele de traseu.
Este un obiectiv strategic, pe coridorul european TEN –T Core, proiect care urmează să fie corelat cu noul Pod peste Dunăre de la Giurgiu-Ruse, investiție pe care o va derula Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România.
În premieră, CNIR va solicita proiectantului, prin caietul de sarcini, soluția inovativă de modelare 3D Building Information Modeling (BIM). Modelarea BIM reprezintă un proces inteligent bazat pe model 3D, care oferă instrumente și informații pentru planificarea, proiectarea, execuția și gestionarea construcțiilor și a infrastructurii.
B.I.M permite crearea și gestionarea datelor despre un proiect de construcție pe parcursul întregului său ciclu de viață, de la concept și proiectare până la construcție și întreținere. În acest moment nu putem estima un termen pentru etapa de proiectare și execuție.
Profilul Drumului de mare viteză București-Giurgiu (Autostradă sau Drum Expres) poate fi stabilit exclusiv în etapa analizei specifice din viitorul contract pentru Studiu de Fezabilitate. CNIR va lansa în licitație contractul pentru studiul de fezabilitate, însă după finalizarea procedurilor de angajare a personalului specializat.
Pentru Drumul de mare viteză București – Giurgiu, legătura va fi la DN 5D (Centura Giurgiu Est), dar viitorul proiectant trebuie să analizeze și soluțiile pentru conexiunea la viitorul Pod peste Dunăre, Podul Giurgiu-Ruse II.
În cadrul analizei multicriteriale de traseu vor fi analizate mai multe variante de traseu (minimum 3). În proximitatea oraşului Giurgiu, proiectul va trata atât conexiunea la rețeaua rutiera existentă cât și la noul pod peste Dunăre, obiectiv aflat în faza de pregatire la CNAIR (studiu de fezabilitate). Studiul de fezabilitate va trata și conexiunea cu Drumul Expres Măgurele (Drum Radial 10), acum în etapa de proiectare.
Rep.: De ce e necesară construcţia unui nou drum de mare viteză între Bucureşti şi Giurgiu, în contextul în care există deja DN5 cu două benzi pe sens?
Gabriel Budescu: Proiectul drumului de mare viteză București-Giurgiu se regăsește în Programul Investițional al României (2021-2030), face parte din rețeaua principală europeană de transport TEN-T, coridorul de conectivitate II ,,Moldova” legătura modernă Giurgiu – București-Autostrada Moldovei (A7) până la Pașcani, legătură cu Autostrada Unirii (A8) și Siret (frontieră Ucraina).
Un drum de mare viteză între București și Giurgiu (frontieră Bulgaria) este necesar pentru asigurarea condițiilor moderne de transport, creșterea siguranței rutiere pentru pietoni, conducători auto și bicicliști, reducerea costurilor și a duratei de călătorie.
Deși DN 5 București-Giurgiu este modernizat, cu două benzi/sens, traseul tranzitează mai multe localități, traficul greu, mai ales internațional, este intens, iar în sezonul estival se produc ambuteiaje în zona intersecțiilor cu sens giratoriu, capacitatea de preluare fiind depășită.
Mai mult, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România beneficiază de o finanțare europeană prin Programul Connecting Europe Facility (CEF) pentru studiul de fezabilitate al unui nou pod mixt (rutier și feroviar) peste Dunăre între România și Bulgaria.
Rep: Despre construcţia unei autostrăzi pe Valea Prahovei se discută de mai bine de 30 de ani. Cu toate acestea, şoseaua a rămas la stadiul de proiect. Care este viziunea CNIR în ceea ce priveşte modalitatea de construcţie a acestei şosele? Există vreun orizont de timp în care autostrada de pe Valea Prahovei va fi gata?
Gabriel Budescu: Autostrada Ploiești-Brașov (lungime de 112 km.) este în etapa contractuală pentru realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic, termenul pentru finalizarea studiului de fezabilitate fiind luna ianuarie 2025.
După finalizarea studiului de fezabilitate, CNIR va avea o estimare de cost în corelare cu soluțiile tehnice propuse. Totodată, documentația tehnică va stabili și durata de execuție pentru fiecare secțiune dintre Ploiești, Comarnic și Brașov (Râșnov).
„Fiind un proiect pe care îl vom prelua ,,din mers”, despre un orizont de timp putem discuta numai după ce vom face un audit asupra etapelor din proiect parcurse deja în cadrul CNAIR și după o reevaluare a calendarului de implementare împreună cu proiectantul Consitrans”.
Rep.: Un alt proiect important este construcţia Autostrăzii Unirii A8 “Târgu Mureş – Târgu Neamţ”. Care este situaţia acestui proiect şi ce şanse sunt să fie gata până în 2026 pentru a nu pierde finanţarea din PNRR?
Gabriel Budescu: Loturile cu finanțare din PNRR, Târgu Mureș-Miercurea Nirajului și Leghin-Târgu Neamț au contracte de proiectare și execuție semnate și sunt în etapa derulării proiectului tehnic. Durata de execuție este de 24 de luni.
Pentru cele șase loturi din zona de munte dintre Miercurea Nirajului și Leghin (157 km.) finanțarea va fi prin Programul Transport (2021-2027).
Dintre aceste șase loturi, pentru două loturi, Miercurea Nirajului –Sărățeni (23 km.) respectiv Pipirig –Leghin (17 km.) CNAIR a lansat în licitație contractele de proiectare și execuție.
În funcție de pregătirea caietelor de sarcini, dar și de resursa de specialiști CNIR, ne dorim lansarea licitațiilor pentru aceste patru loturi ale Autostrăzii Unirii – A8.
De exemplu, autostrada „Târgu Mureș-Târgu Neamț”, secțiunea Miercurea Nirajului – Leghin (157 km.), pentru secțiunea de munte, Miercurea Nirajului-Leghin, cele șase loturi sunt în diferite etape de pregătire licitație sau lansate în procedura de achiziție pentru proiectare și execuție. Finanțarea este asigurată din fonduri europene, Programul Transport 2021-2027. Valoarea estimată a investiției: 38 miliarde Lei.
În ceea ce priveşte autostrada Târgu Neamț – Iași – Ungheni, secțiunea Târgu Neamț – Iași – Ungheni are o lungime de 93 kilometri, iar finalizarea studiului de fezabilitate cu Acord de Mediu se estimează pentru luna august. Valoarea estimată a execuției 23,8 miliarde lei.
Rep.: În total, câţi kilometri de autostradă şi drum expres va gestionat CNIR si despre ce proiecte este vorba?
Gabriel Budescu: Lungimea totală a celor opt proiecte de investiții CNIR este de 774 kilometri.
CNIR preia de la CNAIR șapte proiecte de autostradă și drum expres, iar obiectivul autostradă/drum Expres București-Giurgiu va fi primul proiect nou al CNIR.
Cele șapte proiecte de Autostrăzi și Drumuri Expres, așa cum au fost menționate în Ordinul Ministrului Transporturilor Nr. 872/27.03.2024. sunt:
Autostrada „Târgu Mureș – Târgu Neamț”
Secțiunea Miercurea Nirajului – Leghin, cu o lungime de 157 km, pentru secțiunea de munte, Miercurea Nirajului-Leghin, cele șase loturi sunt în diferite etape de pregătire licitație sau lansate în procedura de achiziție pentru proiectare și execuție. Finanțarea este asigurată din fonduri europene, Programul Transport 2021-2027. Valoarea estimată a investiției: 38 miliarde Lei.
Autostrada „Târgu Neamț-Iași-Ungheni”
Secțiunea Târgu Neamț – Iași – Ungheni are o lungime de 93 kilometri, iar finalizarea studiului de fezabilitate cu Acord de Mediu se estimează pentru luna august. Valoarea estimată a execuției 23,8 miliarde lei.
Autostrada „Bacău-Brașov”
Autostrada Bacău – Brașov, cu o lungime de 164 km., este primul proiect de investiții pe care CNIR îl preia de la CNAIR. Contractul a fost atribuit, recent, pentru completarea studiului de fezabilitate, iar după predarea documentației va fi lansată licitația pentru proiectare și execuție.
Autostrada Ploiești-Brașov
Autostrada Ploiești-Brașov are o lungime de 112 km, iar costul estimat de 28 miliarde lei. Obiectivul este în etapa realizării Studiului de Fezabilitate și a Proiectului Tehnic, cu termen pentru finalizarea studiului de fezabilitate, ianuarie 2025.
Una dintre variantele luate în calcul pentru finanțarea obiectivului estimat la peste 5 miliarde de euro este Parteneriatul public – privat (PPP).
Drumul Expres Bacău-Piatra Neamț
Drumul Expres Bacău – Piatra Neamț are o lungime de 51 km., un cost estimat de 7,7 miliarde lei, iar licitația pentru execuție poate fi lansată după ce Executivul aprobă indicatorii tehnico-economici.
Drumul Expres Focșani-Brăila
Drumul Expres Focșani-Brăila asigură legătura între Autostrada Moldovei (A7), Podul peste Dunăre de la Brăila, Delta Dunării și Dobrogea.
Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici, iar estimarea pentru lansarea licitației (proiectare și execuție) este pentru luna august 2024. Lungimea drumului de mare viteză este de 73 km., iar costul estimat de 6,7 miliarde lei. Finanțarea este asigurată din Programul Transport 2021-2027.
Drumul Expres Filiași-Târgu Jiu
Drumul Expres Filiași – Târgu Jiu face parte din proiectul drumului de mare viteză Craiova-Târgu Jiu, cu profil de autostradă între Craiova și Filiași respectiv profil de drum expres Filiași-Târgu Jiu, cu o lungime de 63 km. Indicatorii tehnico-economici sunt aprobați. Costul estimat este de 7,2 miliarde lei.
În plus, față de cele șapte obiective menționate, CNIR va implementa și proiectul Autostrăzii/Drumului Expres București-Giurgiu.
Rep.: Cum veţi gestiona situaţia cu firmele de construcţii ţinând cont de faptul că sunt deja foarte multe proiecte de investiţii în derulare inclusiv ale CNAIR?
Gabriel Budescu: În ultimii ani se constată o creștere accelerată a investițiilor, dar în continuare, cu unele probleme, încă nerezolvate precum: capacitatea administrativă redusă, procedurile de licitație de durată, contestațiile, capacitatea de pe piața construcțiilor, numărul redus al constructorilor de infrastructură mare din intern, impredictibilitate fiscală.
Printre cauzele care duc la întârzierea proiectelor regăsim lipsa cooperării între autoritățile locale și centrale, emiterea unor Autorizații de Construire pe același amplasament, lipsa planurilor privind poziționarea utilităților, proceduri greoaie de exproprieri, emiterea Avizelor de Mediu, constrângerile de mediu.
Ne dorim să atragem specialiști atât din mediul privat, cât și din sectorul public, punem accent pe tehnologiile digitale și soluțiile inovatoare care să contribuie în mod decisiv la dezvoltarea proiectelor și la definirea unor noi standarde, precum BIM.
Totodată, un nou concept în strategia de CNIR se referă la cooptarea implicarea și supervizorului (consultantul) în etapa de evaluare a proiectelor.
Vreau să avem, încă de la început, consultantul alături de noi pe aceste contracte de proiectare și execuție sau doar execuție. Consultantul, inginerul să vină, să fie contractat înainte și să-l avem cooptat în licitații când atribuim o lucrare. Să analizăm împreună ofertele și să alegem cea mai bună ofertă.
Totodată, îmi doresc ca, unitățile CNIR, birourile de implementare, să ducă proiectul de la cap la coadă, să nu mai existe o direcție de implementare separată pentru execuție. Un birou să ia proiectul de la etapa de concept, să facă partea de studiu de fezabilitate, să deruleze proiectarea și execuția și apoi o ia de la capăt cu un alt obiectiv. În acest fel asigurăm și memoria instituțională, apar mult mai puține modificări, iar oamenii văd cu ce probleme se confruntă, ce a mers bine și ce a mers rău și pot îmbunătăți.
Supervizorii vor fi personalul de echilibru în derularea contractului, să atragă atenția constructorului când iese din limitele proiectului, dar și beneficiarului atunci când vine cu cerințe exagerate.
Rep.: Cum veţi asigura sursele de finanţare pentru aceste proiecte în condiţiile în care PNRR se termina în 2026?
Gabriel Budescu: Pentru infrastructura rutieră, România va beneficia beneficia de fonduri europene prin Programul Transport (2021-2027), PNRR și Connecting Europe Facility (CEF), iar alături de finanțarea de la Bugetul de Stat se poate ajunge la o supracontractare de 300%.
Cu toate acestea, valoarea totală estimată a investițiilor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere este mai mare decât disponibilitatea resurselor financiare. În acest sens, Ministerul Transporturilor va trebui să identifice și alte soluții de finanțare, una dintre acestea putând fi varianta Parteneriatului Public – Privat.
Mai mult, în actualul exercițiu financiar al Comisiei Europene, prin PT 2021-2027, finanțarea nerambursabilă este de 40% din valoarea proiectului, iar restul de la Bugetul de Stat.
Pentru a veni în întâmpinarea acestor nevoi financiare, în cadrul Studiului de Fezabilitate pentru proiectul Drum de mare viteză Bucureşti – Giurgiu vom solicita elaborarea unui studiu de caz privind o potențială finanțare a obiectivului prin Parteneriat Public Privat pentru a prezenta, factorului decizional, Ministerul Transporturilor, toate variantele de finanțare posibile.
Rep.: Personal, ce veţi aduce nou în ceea ce priveşte conducerea companiei?
Gabriel Budescu: Scopul meu este să formez o echipă care să se identifice cu proiectele și care să fie mândră că lucrează la CNIR.
Tocmai în acest sens am prevăzut în Bugetul de Venituri și Cheltuieli participarea angajaților la profitul CNIR limită de maximum 10% prevăzută de lege.