Date INS/ Eurostat: România este cel mai ieftin stat din UE în ceea ce privește nivelul prețurilor la alimente și băuturi nealcoolice

alimente, supermarket, magazin, piață, mâncare, provizii Sursa foto: Pixabay

Cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2023 în Bulgaria și România, acesta fiind cu 40% mai mic decât media UE, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) și Eurostat.

Indicii nivelului prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației în comparație cu media Uniunii Europene

Indicii nivelului prețurilor exprimă câte unități din aceeași monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri și servicii în țări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri și servicii. În anul 2023, pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, iar la cele două extreme 143 euro în Danemarca și respectiv 60 euro în România și Bulgaria.

Statistica mai arată că cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2023 în Bulgaria și România, fiind cu 40% mai mic decât media UE, urmate de Polonia (34% sub media UE).

În anul 2023, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Danemarca (43% peste media UE), urmată de Irlanda (42% peste media UE), Luxemburg (35% peste media UE) și Finlanda (25% peste media UE).

Indicii nivelului prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației, în anul 2023 (%):

 

 

Indicii nivelului prețurilor pentru principalele grupe de bunuri și servicii 

Potrivit Eurostat, România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa „Alimente și băuturi nealcoolice” (74%) urmată de Polonia (78%) iar la polul opus se află Luxemburg, având cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru această grupă de produse (119%).

Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupele „Băuturi alcoolice și tutun” (66%), „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (81%) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (39%), urmată de Polonia, pentru grupele „Băuturi alcoolice și tutun” (77%) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (44%).

Danemarca are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru produsele cuprinse în grupa „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (130%), iar Irlanda este cea mai scumpă țară din UE la produsele din grupele „Băuturi alcoolice și tutun” (211%) și respectiv „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (201%).

 

România are cel mai scăzut nivel al prețurilor dintre țările UE, pentru grupa „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” (72%), urmată de Bulgaria (74%). Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru pentru grupele „Transport” (72%) și servicii de cazare și restaurante (52%) iar România înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupa „Recreere și cultură” (65%).

Danemarca este cea mai scumpă țară din UE la grupele „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” (124%), „Transport” (125%), „Recreere și cultură“ (141%) precum și la serviciile de cazare și restaurante (152%).

Indicii de volum ai Produsului Intern Brut pe locuitor calculați pe baza Parității Puterii de Cumpărare

România împreună cu Polonia înregistrează aceeași valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC, și se situează la nivelul de 80% față de media Uniunii Europene.  Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2023, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 36% sub media UE.  Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 139%. Acest lucru se explică parțial prin faptul că un număr mare de cetățeni străini au o pondere crescută în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă.

Mai multe pe această temă aici:

GRAFIC România ajunge din urmă Polonia la PIB pe cap de locuitor. De ce nu se „simte” indicatorul în realitatea economică?

 

 

Sursa foto: Pixabay

Comentarii

  1. In Romania calitatea este sub orice critica. Majoritatea produselor sunt SH, rebuturi, calitate inferioara sau cu termene expirate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *