Foto: Dreamstime
România va trebui probabil să introducă o serie de majorări de taxe, deoarece creșterea deficitului este structurală și afectează predominant cheltuielile nediscreționare, cum ar fi pensii și salarii publice, arată un raport al băncii UniCredit. Alături de Ungaria și Slovacia, România se află în risc de retrogradare a ratingului, în cazul în care impozitele nu cresc anul viitor.
Economiștii Unicredit spun că deficitul bugetar nu va fi redus în 2025 decât dacă impozitele cresc. Deși prim-ministrul Marcel Ciolacu continuă să nege că TVA va crește, cel puțin pentru alimente și medicamente, banca se așteaptă la o creștere a ratei TVA (cu 2pp pentru rata principală, în prezent de 19%) și la accize, impozite pe proprietate și mărfuri mai mari.
Economedia avertiza, deja, aici, că consecințele unui deficit peste țintă în an electoral ar putea însemna că, anul viitor, după alegeri, va crește TVA la 21%, cota unică va fi egalizată sau va fi aplicat impozit progresiv pe salarii, potrivit analiștilor consultați.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Cuplat cu o creștere mult mai mică a pensiilor anul viitor, acest lucru ar putea reduce deficitul bugetar la aproape 5% din PIB în 2025, cu condiția ca arieratele să nu fie prea mari. Autoritatea fiscală ANAF va avea nevoie de încă un an pentru a-și pregăti sistemele în vederea trecerii la un impozit progresiv pe venit în 2026, ceea ce ar contribui la scăderea deficitului bugetar și mai mult, spre 4% din PIB.
Analiștii se așteaptă la un deficit public de aproape 7% din PIB în 2024, cel mai ridicat din regiune, cu o scădere bruscă la 5% din PIB în 2025 dacă impozitele cresc de la începutul la începutul anului. În 2026, țara ar putea trece la rate progresive ale impozitului pe venitul persoanelor fizice pentru a reduce deficitul bugetar sub 4% din PIB, mai notează raportul.
„Ne-am îmbunătățit prognoza privind deficitul bugetar ESA al României la 6,9% din PIB în 2024, de departe cel mai ridicat din Europa Centrală și Est, presupunând în același timp o oarecare strângere a curelei în acest an. În ciuda emiterii mult peste plan, România va rămâne unul dintre cei mai ocupați emitenți de monedă locală în ECE în semestrul 2 din 2024. Rezervele fiscale acoperă 120% din nevoile de finanțare rămase pentru acest an, dar ștacheta pentru utilizarea acestora pare mult mai ridicată decât în alte țări. Ministerul de Finanțelor preferă adesea să emită în condiții nefavorabile decât să apeleze la rezervele sale”, arată raportul.
Raportul arată că, dintre toate țările ECE, riscul de retrogradare a ratingului este cel mai ridicat în Ungaria (unde dezechilibrele stocurilor dezechilibrele de stoc sunt mult mai mari decât mediana țărilor cu rating BBB), România (în cazul în care impozitele nu cresc anul viitor) și Slovacia (în cazul în care ajustarea fiscală este amânată pe termen nelimitat).
Perspective
Economiștii UniCredit se așteaptă ca economia să crească cu 2,4% în 2024 și cu 1,3% în 2025, guvernul urmând să înăsprească politica fiscală doar după alegerile din acest an. “Cererea internă va impulsiona creșterea în acest an, exporturile urmând să joace un rol mai important în 2025. Ne așteptăm ca inflația să nu atingă ținta în 2024-25, BNR urmând să reducă ratele la 6,5% în 2024, dacă le va reduce vreodată, din cauza riscurilor fiscale”, arată raportul.
