Foto: Dreamstime
Importurile de gaze ale România au trecut brusc la peste 10 milioane de metri cubi, după cum și stocarea în depozitele subterane a trecut brusc până la aproape 15 milioane de metri cubi. Corelația între dimensiunea importului și a stocării arată că se importă mult pentru a se înmagazina pentru următorul sezon rece. Se poate face acest acest lucru, în acest ritm, pentru că, per total consumul intern rămâne redus.
Potrivit datelor GIE, care urmărește operatorii de sistem din toată UE, România are acum un grad de umplere a depozitelor subterane de 63%. Media UE este de 67%. Sfârșitul ciclului de injecție subterană este 31 octombrie.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Importul la acest nivel în sezonul cald se face, pentru stocare, se face, cel mai probabil, pentru că gazul luat de afară este mai ieftin decât cel de producție locală. El vine, prin Bulgaria, din Turcia însă sursa lui primară este Rusia sau Azerbaijan, două țări cu bogate resurse de hidrocarburi și cu prețuri mai mici de vânzare ale gazului. Rusia, cu atât mai mult, cu cât este sub sancțiuni la vânzarea gazului, pierzând accesul direct la piața europeană, motiv printre care, Gazprom a intrat, după mulți ani, pe pierdere. Rușii trimit însă gaz în Turcia prin South Stream. De aici, acest gaz, care nu mai este supus sancțiunilor pentru că devine proprietatea companiilor turcești sau de altă origine, pleacă prin Bulgaria către noi, apoi mai departe, către Ungaria sau Republica Moldova sau Ucraina.
Revenind la import, cea mai mare parte a lui reprezintă tranzit pentru Ungaria. Intră în țară 10,6 milioane de metri cubi, ies 7,2 milioane metri cubi către Ungaria. Către Republica Moldova pleacă 1 milion de metri cubi, dar acesta este, în cea mai mare parte, export pur de gaz produs local.
Producția curentă se menține la 23,5 milioane metri cubi, provenind din extracția realizată de Romgaz, Petrom și BSOG, în Marea Neagră.